România se află printre ţările cu cel mai smart transport în comun din Europa de Est, datorită investiţiilor în modernizarea mijloacelor de transport şi în extinderea metroului în Bucureşti - Ilfov, relevă o analiză publicată, vineri, de Asociaţia Română pentru Smart City (ARSC).

"2023 a fost cel mai bun an pentru transportul public de persoane în România. Sunt câteva noutăţi pe care 2023 le aduce în transportul public, printre care staţia de metrou Tudor Arghezi din Sectorul 4. Totodată, vor fi 100 de autobuze şi tramvaie electrice în Bucureşti. Suntem încântaţi să vedem că România evoluează rapid către un sistem de transport public inteligent, cu soluţii digitale care aduc beneficii semnificative călătorilor şi întregii societăţi. Acest avans nu doar îmbunătăţeşte experienţa călătorilor, ci contribuie şi la reducerea impactului asupra mediului şi la eficientizarea operaţiunilor. Desigur că este nevoie în continuare de investiţii în infrastructura de transport în comun, însă progresul din ultimii ani a fost unul rapid, cel mai accelerat din regiune", a declarat Eduard Dumitraşcu, preşedintele ARSC, în cadrul conferinţei ROPAT 2023, cel mai mare eveniment al autorităţilor din transport.

Conform analizei de specialitate, transportul public din oraşele din România se află printre cele mai avansate din Europa de Est, trecând printr-un proces continuu de transformare digitală în ultimii ani prin investiţii în autobuze electrice, sisteme de plăţi electronice şi aplicaţii mobile.

Cele mai bune exemple de oraşe cu un sistem de transport public vizibil îmbunătăţit, care încadrează localitatea într-una de tip "smart city", sunt: Cluj-Napoca, Oradea, Braşov, Turda, Suceava şi Bucureşti. Acestea au implementat sisteme avansate de ticketing şi informare în timp real, au integrat tehnologii pentru monitorizarea traficului şi au investit în vehicule ecologice care contribuie la un mediu urban mai curat şi mai sănătos.

În cadrul evenimentului dedicat transportului public, Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a punctat că, prin colaborarea cu Primăria Sectorului 4, pentru construcţia staţiei de metrou Tudor Arghezi, a fost obţinută o descentralizare, cu o finanţare 100%, inclusiv pentru expropriere, care a dus la creşterea capacităţii administrative la nivel central. Astfel, autoritatea centrală are posibilitatea să se concentreze pe proiecte ca autostrăzi.

"Anul acesta, depăşim 2,7 miliarde de euro pe infrastructură rutieră în România. Aproape în toată ţara avem şantiere deschise pentru drumuri. Ţinta este să ajungem la 1.000 km. Într-o lună, o lună şi jumătate dăm în trafic 100 km de autostradă şi drum expres, iar anul viitor dăm în trafic peste 200 km de autostradă şi drum expres. Statul trebuie să-şi asume cel puţin un nivel de finanţare cum avem astăzi pentru a atinge încă 1.000 de km de autostrăzi. De asemenea, este foarte important să avem 3-4 proiecte de tren metropolitan şi insist ca acolo unde se dezvoltă acest tip de proiect să fie intermodalitate cu transportul urban. În 2024 vom avea primii kilometri de autostradă A0 pe centura Capitalei, reuşim să închidem primii kilometri cu A1 şi A2 şi dezvoltăm în continuare conceptul de drum radial", a spus Scrioşteanu.

Totodată, Vasile Diaconescu, directorul general al Astra Vagoane Călători, a subliniat că, în afară de tramvaiele noi pentru Bucureşti, a realizat o sută de tramvaie pentru alte cinci oraşe din ţară.

ROPAT 2023, organizat la Palatul Parlamentului în perioada 16-17 noiembrie, a avut trei componente importante: conferinţă, premierea celor mai bune proiecte în domeniul transportului public şi o sesiune exclusivă de lucru.

Asociaţia Română pentru Smart City este o organizaţie non-guvernamentală înfiinţată în anul 2016 cu scopul de a sprijini dezvoltarea oraşelor inteligente în România. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)