Două dintre cele mai mari companii din domeniu din lume, EDF din Franţa şi Itochu din Japonia, şi-au manifestat interesul faţă de proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti şi au venit proactiv către minister să-şi pună la dispoziţie toate resursele şi expertiza, a afirmat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la un eveniment de specialitate.

"Proiectul meu de suflet, şi vă rog să-l susţineţi, este Tarniţa-Lăpuşteşti (hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti - n. r.). Nu e doar proiectul meu, e un proiect al României şi el a fost asumat în cursul deceniilor, dar din păcate nu a fost niciodată dus la bun sfârşit. De aceea am reluat studiul de fezabilitate şi suntem în plină procedură de achiziţie publică. De altfel, şi aseară am avut o întâlnire foarte bună cu două dintre cele mai mari companii din domeniu din lume, EDF din Franţa şi Itochu din Japonia, care şi-au manifestat interesul faţă de acest proiect şi au venit proactiv către minister să îşi pună la dispoziţie toate resursele şi expertiza. Am explicat stadiul procedurii şi, după atribuirea studiului de fezabilitate, va fi o procedură competitivă de selecţie a unor parteneri privaţi pentru acest proiect", a menţionat Sebastian Burduja, la Future Energy Europe Summit, ediţia a II-a.

În ceea ce priveşte zona de energie solară şi eoliană, ministrul a subliniat că România a făcut progrese şi a accelerat foarte mult investiţiile.

"Prin PNRR, contractele semnate sunt de jumătate de miliard de euro pentru o putere instalată de 620 de megawaţi. Gândiţi-vă că, practic, noi ne-am asumat 950 de megawaţi în Investiţia 1 putere instalată şi suntem la nici 25% din banii contractaţi şi deja avem 620 de megawaţi, deci ne-am făcut două treimi din ţintă. Probabil, până la finalul apelului - şi ne dorim foarte mult să-l încheiem până la sfârşitul acestui an, cel mai târziu - vom avea o finanţare, sperăm noi, pentru 2.000 sau peste 2.000 de megawaţi putere instalată prin PNRR. La fel, în Fondul pentru modernizare, contractele semnate sunt pentru proiecte de peste 6,2 miliarde euro. Este o cifră realmente semnificativă - şi asta înseamnă şi investiţii în reţeaua de transport, 9 contracte cu Transelectrica, contractele cu distribuitorii. Acolo e un apel de peste 4 miliarde de lei şi semnăm săptămâna viitoare, cred, încă 10 contracte cu distribuitorii, deci întăriri de linie, modernizări - şi asta înseamnă şi o acomodare a sistemului energetic pentru noile fenomene, creşterea prosumatorilor, creşterea punctelor de consum ş.a.m.d.", a adăugat ministrul Energiei.

În ceea ce priveşte reactoarele modulare de mici dimensiuni, Burduja a precizat că România are toate şansele să fie printre primele ţări din lume cu o asemenea tehnologie.

"Şi asta nu e doar o miză de mândrie naţională, ci este o miză economică, pentru că dacă noi reuşim şi vom reuşi să facem reactoare modulare mici pe platforma unei foste termocentrale bazate pe cărbune putem replica acel proiect în toată regiunea. În toată regiunea central-est europeană există proiecte similare cu cel de la Doiceşti şi din perspectiva amplasamentului, puterii instalate, conexiunii la reţea ş.a.m.d. Astfel, putem să utilizăm modelul Doiceşti peste tot în regiune, cu evidente beneficii comerciale pentru România. Unităţile 3, 4 sunt în calendar. Avem şi acolo finanţările în mare măsură asigurate", a precizat şeful de la Energie.

Pe de altă parte, Sebastian Burduja a făcut referire şi la sistemul hidro al ţării noastre, care este unul eficient.

"De asemenea, zona hidro, unde România are 60% din rezerva de apă a continentului european şi o producţie pe măsură. Acum nicio săptămână am avut o situaţie în sistemul electroenergetic prin care Unitatea 1 s-a deconectat automat. Cam jumătate din producţia de energie eoliană a fost oprită din cauza rafalelor de vânt de 100 km/h şi mai mult decât atât şi sigur că hidro a preluat această sarcină în plus şi am avut momente în care cred că ponderea în mixul de producţie a depăşit 44% - 45%", a punctat ministrul.

În opinia sa, România este lider în sectorul energetic, având "absolut toate ingredientele pentru asta".

"Avem în primul rând oamenii din energie şi vedem că, generaţie după generaţie, această ţară a dat nu doar ei însăşi, ci lumii întregi, unul dintre cei mai mari specialişti în energie. Avem tot mixul energetic şi resursele de care avem nevoie pentru a fi lideri şi un vector de stabilitate în regiune. Putem să o luăm punctual, le ştiţi foarte bine, de la gaze naturale, unde din 2027 vom începe producţia Neptun Deep - şi vom avea o producţie probabil dublă faţă de consumul actual, cel puţin al României. Cu siguranţă vom avea gaze în plus pentru industria pharma, pentru industria îngrăşămintelor, pentru producţia de energie electrică şi probabil chiar pentru export. Nu ne-ar deranja să înlocuim dependenţa Ungariei faţă de Rusia cu o dependenţă faţă de România, în condiţii comerciale corecte. Noi, cu siguranţă, vom pune aceste gaze la dispoziţia celor care vor oferi cel mai bun preţ", a completat ministrul. AGERPRES/(A - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)