Impozitarea cifrei de afaceri creează prejudicii fiscale companiilor, investitorilor, angajaţilor, poate frâna economia şi are toate şansele să intensifice inflaţia, consideră reprezentanţii Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

"Economiştii îndrăgesc o zicală neatribuită cuiva, dar plină de realism: cifra de afaceri este vanitate, profitul este sănătos, însă fluxul de numerar este realitate. În acest moment, în România impozităm vanitatea, iluzia succesului economic, dacă sănătosul profit fie nu există, fie pare prea mic, camuflat prin costuri. Evident, raţiunea care a impus impozitarea cifrei de afaceri a companiilor mari şi a băncilor este nevoia de a finanţa cheltuielile în expansiune ale statului. Însă acest model de impozitare creează prejudicii fiscale companiilor, investitorilor, angajaţilor, poate frâna economia şi are toate şansele să intensifice inflaţia. În plus, impozitarea cifrei de afaceri devine o povară fiscală greu de gestionat, iar în cazul farmaciilor, de pildă, este o soluţie imorală. De altfel, nici statul nu are certitudinea că trage lozul câştigător atacând cifrele de afaceri cu impozite, deoarece poate da astfel startul unei încetiniri masive şi nedorite a economiei şi ar putea fi obligat să plătească mai scump împrumuturile de la băncile pe care le suprataxează. În esenţă, taxarea cifrei de afaceri este un impozit inadecvat", semnalează reprezentanţii CONAF într-un comunicat remis, luni, AGERPRES.

Aceştia subliniază că ne îndreptăm spre finalul unui an plin de provocări şi incertitudini pentru mediul de afaceri românesc, care aşteaptă schiţa bugetului de stat pentru 2024, statul construindu-şi deja un suport suplimentar pentru a-şi finanţa cheltuielile prin majorarea poverii fiscale a companiilor.

"Primele afectate au fost afacerile mici şi mijlocii, apoi însă a urmat un val de măsuri excepţionale, care presupun impozitarea cifrei de afaceri a companiilor mari şi a băncilor. Ca atare companiile care au afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă suma plătită prin impozitul de 16% pe profit este mai mică decât cea rezultată din taxarea globală a afacerii. Băncile vor plăti un impozit suplimentar de 2% din cifra de afaceri. Scopul clar al acestor măsuri este alimentarea bugetului statului, afectat de cheltuieli mai mari pentru rambursarea împrumuturilor şi tensionat de presiunea creşterii salariilor şi a pensiilor într-un excepţional an electoral. Va fi atins acest scop fără victime colaterale, sau fiscalitatea agresivă va deteriora afacerile ţării şi va afecta creşterea economică?", se întreabă reprezentanţii CONAF.

Sursa citată mai semnalează că România nu este singura ţară în care Guvernul încearcă să acopere deficitele mari provocate de ratele mărite ale dobânzilor şi de cheltuielile mai mari, prin taxe excepţionale aplicate companiilor şi, pe alocuri, băncilor, un exemplu în acest sens fiind Ungaria, care a taxat suplimentar băncile, companiile de asigurări şi afacerile farmaceutice încă din 2022, cu scopul de a-şi finanţa cheltuielile bugetare.

"Nu putem ignora însă posibilul efect al acestei presiuni fiscale asupra evoluţiei economiei sale, care are toate şansele să marcheze o recesiune în acest an. Impozitarea cifrei de afaceri este o măsură cu un probabil efect psihologic liniştitor exercitat asupra contribuabililor deja excesiv fiscalizaţi, însă a ignorat efectele distructive pe care le poate avea asupra unei economii care încetineşte deja într-un ritm care depăşeşte prognozele celor mai sceptici analişti", se mai menţionează în comunicat.

CONAF reaminteşte că Institutul de Statistică a anunţat o creştere globală a produsului intern brut (PIB) cu 1,1% după trei trimestre în 2023, în timp ce estimarea cea mai pesimistă, dată de analiştii ING Bank, a fost de 1,8%. Pentru anul viitor, estimările de creştere a economiei transmit şi ele semnale de prudenţă. Analiştii ING prevăd o creştere cu numai 2,8% a economiei româneşti, cei de la Erste Bank de 3,3%, iar Comisia de Prognoză impune bugetului o estimare de 3,4%.

"Una dintre dilemele economiştilor este răspunsul corect la întrebarea cine suportă povara economică a majorării impozitelor asupra afacerilor: acţionarii, prin scăderea randamentelor, consumatorii, prin scumpirea produselor şi serviciilor sau angajaţii, prin îngheţarea salariilor şi concedieri. Toţi aceşti actori ai economiei vor suporta un adevărat prejudiciu fiscal, rezultat al impozitării excesive, însă cei mai vulnerabili sub povara oricărei taxe sunt angajaţii şi consumatorii. Capitalul este mobil şi cel mai bun exemplu este eficienţa cu care Irlanda a atras afaceri din toată lumea, deoarece acestea pot profita de cota de impozitare a companiilor de numai 12,5%. Firmele mari, care consideră că fiscalitatea românească îşi menţine cu încăpăţânare imprevizibilitatea îşi pot vinde afacerile", subliniază sursa citată.

Potrivit acesteia, suprataxarea companiilor prezintă riscuri majore de relocare a afacerilor din tehnologie, unde impozitul total urcă la 31%, conform avertismentului analiştilor de la Delloite. Şi industria auto, principalul exportator al României, va fi intens afectată de impozitul pe cifra de afaceri, înregistrând o povară fiscală globală estimată de analiştii Deloitte la 30%.

Noile măsuri fiscale vor creşte rata efectivă de impozitare a farmaciilor până la 29%, potrivit calculelor analiştilor de la Deloitte, se mai arată în comunicat. Acestea au deja dificultăţi financiare din cauza amânării plăţii banilor pentru medicamente compensate sau gratuite.

"Uneori statul livrează banii cu întârziere mai mare de trei luni pentru aceste medicamente pe care farmaciile le cumpără la un preţ şi le vând cu 90% mai ieftin. De altfel la începutul anului fiscal 2023 statul avea o datorie de 1,4 miliarde de lei faţă de farmacii şi este aproape imoral să taxezi suplimentar un partener social faţă de care nu-ţi achiţi la timp datoriile. Taxarea băncilor are şi un efect de bumerang", punctează reprezentanţii CONAF.

În sistemul bancar, spun aceştia, băncile mici, care au o abilitate mai redusă de a gestiona costurile presiunii fiscale vor fi cele mai afectate de taxa suplimentară de 2% pe afaceri. De altfel două bănci au fost deja preluate. Alpha Bank a fuzionat cu Unicredit Bank, iar americanii de la fondul de investiţii J.C. Flowers, au vândut First Bank România italienilor de la Intesa Sanpaolo. Însă taxa suplimentară ar putea avea un efect pervers asupra bugetului de stat, deoarece băncile sunt cel mai important finanţator. Este posibil ca băncile să fie dispuse să împrumute statul doar la costuri mai mari, ceea ce deja s-a întâmplat.

"În esenţă pentru multe companii impozitarea afacerii poate face diferenţa între supravieţuire şi eşec. Impozitarea vânzărilor poate inhiba investiţiile, în ciuda portiţei fiscale care nu le impozitează. De altfel companiile mici şi mijlocii sunt deja dezavantajate de impozitarea afacerii. În special companiile noi, care au intrat recent în piaţă sunt descurajate să facă investiţii majore deoarece pot înregistra pierderi amplificate şi de majorarea dobânzilor, reducerea cererii şi reticenţa băncilor de a finanţa afacerile noi. În plus, România demonstrează încă odată că fiscalitatea ei este impredictibilă, chiar dacă instituţiile financiare internaţionale susţin luarea unor măsuri fiscale excepţionale, cu argumentul stabilizării deficitului la o cotă suportabilă. (...) Din păcate impozitarea cifrei de afaceri a companiilor transmite şi un mesaj investitorilor care observă piaţa de la distanţă şi cântăresc opţiunile de investiţii. O companie listată la New York sau la bursa din Londra poate fi descurajată să investească într-o ţară în care peisajul fiscal este imprevizibil şi incomod, dezavantaj care poate fi fructificat de vecinii noştri cu politici economice mai coerente", susţin reprezentanţii CONAF.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederaţie din România ce reuneşte interesele antreprenorilor în spiritul european al egalităţii de gen şi egalităţii de şanse. CONAF a luat fiinţă ca urmare a necesităţii de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă şi echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci şi pentru întregul mediu de business. CONAF are în componenţa sa 2 federaţii, 9 patronate, 19 asociaţii, 27 sucursale şi peste 5.500 de companii, peste 170.000 de angajaţi.

Printre proiectele CONAF, se numără "Pactul pentru Tineri", "Maratonul pentru Educaţie Antreprenorială" "DigitalUP" "Pactul pentru Muncă" - în parteneriat cu FPPG, "Pactul pentru Educaţie Antreprenorială" şi seria de dialoguri deschise, "Turismul Românesc: Între impas şi oportunitate". AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa foto: CONAF/facebook.com