Instabilitatea din sectorul eolian offshore ar putea schimba modul în care proiectele de mare anvergură sunt construite şi finanţate în viitor, acest domeniu fiind într-un moment de cumpănă, pe fondul creşterii costurilor şi al problemelor din lanţul de aprovizionare, conform celui mai recent Index EY privind atractivitatea ţărilor pentru energie regenerabilă (RECAI).

"Energia eoliană offshore este esenţială pentru a ajunge la nivelul zero net, dar a traversat 12 luni dificile, pe fondul unui lanţ de aprovizionare comprimat şi al escaladării costurilor. Raportat la 2019, costurile globale ale proiectelor au crescut cu 39%, iar în următorul deceniu s-ar putea ca inflaţia costurilor să adauge aproximativ 280 de miliarde dolari în cheltuieli de capital pentru acest sector", se menţionează într-un comunicat al EY remis, joi, AGERPRES.

În acest context, se preconizează că aproximativ 80% din cele 15 pieţe care şi-au asumat obiective eoliene offshore pentru 2030 nu şi le vor atinge. Printre acestea şi Marea Britanie, care a pierdut poziţia de lider ca cea mai atractivă ţară pentru proiecte eoliene offshore şi a coborât trei locuri, ajungând pe poziţia a 7-a în clasamentul general al indicelui. În septembrie 2023, preţul maxim de pornire de 44 de lire sterline (54 dolari) pe megawatt/oră pentru energia eoliană offshore în cadrul celei de-a cincea runde de alocare (AR5) din Marea Britanie nu a fost suficient pentru a atrage dezvoltatorii să liciteze. Este un regres uriaş în ceea ce priveşte obiectivul Marii Britanii de a ajunge la o capacitate offshore de 50GW până în 2030.

"Poziţia constantă a României în topul PPA (Corporate Power Purchase Agreement) evidenţiază potenţialul său ridicat în materie de CAEE-uri (contracte de achiziţie de energie electrică). Prin remedierea promptă a întârzierilor actuale în ceea ce priveşte calendarul schemelor de sprijinire a energiilor regenerabile, România îşi poate îmbunătăţi poziţia şi se poate număra printre primele 40 de ţări în ceea ce priveşte investiţiile în energie regenerabilă în următoarele ediţii ale indicelui RECAI. Această abordare proactivă nu numai că va consolida poziţia României, dar va atrage şi alte oportunităţi de dezvoltare a energiei regenerabile în ţară", a declarat Mihai Drăghici, partener Consultanţă EY România.

Primele trei pieţe RECAI rămân neschimbate. SUA îşi păstrează prima poziţie, alimentată de creşterea semnificativă a energiei solare, ca urmare a stimulentelor oferite de Legea privind reducerea inflaţiei. Germania rămâne pe poziţia a 2-a, după ce a înregistrat o creştere substanţială în sectorul eolian onshore, iar noile sale capacităţi puse în funcţiune la sfârşitul lunii septembrie 2023 depăşesc totalul instalat în 2022. Chiar şi în condiţiile suspendării subvenţiilor la nivel naţional, China îşi continuă traiectoria ascendentă în sectorul eolian offshore, menţinându-se pe poziţia a 3-a la nivel global.

Ţările Nordice continuă să îşi urmărească ambiţiile în materie de energie regenerabilă, Danemarca, Suedia şi Norvegia urcând două, trei şi, respectiv, cinci poziţii. Japonia a coborât trei poziţii, ajungând pe locul 13. În ciuda resurselor naturale abundente şi a angajamentului de a reduce combustibilii fosili, Japonia se află în urma altor economii de top în ceea ce priveşte implementarea energiei solare şi eoliene. În mod similar, Chile a coborât două poziţii, ajungând pe locul 16. În pofida noilor obiective de stocare a bateriilor, Chile continuă să se confrunte cu probleme de intermitenţă din cauza reducerii energiei solare în întreaga ţară.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 395.442 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 49,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2023.

Prezentă în România din anul 1992, EY furnizează, cu ajutorul celor peste 1.000 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Compania are birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)