România îşi menţine încrederea în tehnologiile SMR, implementarea cu succes în ţara noastră a acestora fiind importantă pentru securitatea energetică şi pentru atingerea obiectivelor climatice prin înlocuirea treptată a centralelor bazate pe cărbune cu SMR, susţin reprezentanţii Ministerului Energiei.

"România îşi menţine încrederea în tehnologiile SMR, care sunt complementare tehnologiilor reactoarelor la scară largă în ceea ce priveşte modularitatea şi flexibilitatea. Credem cu tărie că implementarea cu succes în România, până în următorul deceniu, a tehnologiilor SMR este importantă pentru securitatea energetică şi pentru atingerea obiectivelor noastre climatice prin înlocuirea treptată a centralelor bazate pe cărbune cu SMR. România este aliniată cu alte state europene şi internaţionale care doresc să dezvolte şi să implementeze tehnologii SMR pentru a-şi îndeplini obiectivele de decarbonizare, securitate energetică şi de independenţă", se menţionează într-un comunicat al Ministerului Energiei.

Aceste precizări vin după ce Asociaţia municipală a sistemelor de producere a energiei din Utah (UAMPS) şi NuScale Power Corporation (NuScale) au anunţat că au convenit de comun acord să renunţe la proiectul de energie fără carbon (CFPP).

Potrivit reprezentanţilor ministerului Energiei, proiectul SMR derulat în România poate poziţiona ţara ca lider al statelor care susţin SMR. În plus, proiectele bazate pe tehnologia SMR sunt aliniate cu perspectiva UE, care recunoaşte contribuţia SMR la îndeplinirea obiectivelor de decarbonizare şi securitate energetică, aducând beneficii suplimentare, dincolo de generarea de energie, precum menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă în industrie.

"România are peste 27 de ani de operare în siguranţă a uneia dintre cele mai performante centrale nucleare din lume şi un organism de reglementare nucleară riguros şi experimentat - CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare din România), responsabil cu respectarea reglementărilor naţionale şi europene, precum şi un parteneriat transatlantic solid în domeniul nuclear. În plus, în temeiul Tratatului Euratom, UE dispune de un cadru clar pentru securitate nucleară. De asemenea, UE promovează o colaborare puternică între statele membre, pentru a consolida eforturile şi iniţiativele şi pentru a asigura implementarea cu succes şi în siguranţă a SMRurilor. În acest context, România are toate premisele pentru a dezvolta proiecte bazate pe tehnologia SMR", se menţionează în comunicat.

Joi, Asociaţia municipală a sistemelor de producere a energiei din Utah (UAMPS) şi NuScale Power Corporation (NuScale) au anunţat, printr-un comunicat, că, în pofida eforturilor semnificative ale ambelor părţi pentru dezvoltarea CFPP, pare puţin probabil ca proiectul să aibă suficient sprijin pentru a continua implementarea. Prin urmare, UAMPS şi NuScale au stabilit de comun acord că renunţarea la proiect este cea mai prudentă decizie pentru ambele părţi.

"Prin activitatea noastră cu UAMPS şi parteneriatul nostru cu Departamentul american al Energiei, am făcut progrese cu NuScale Power Modules la un nivel la care companiile de utilităţi, guvernele şi industria se pot baza pe tehnologia demonstrată pentru reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), aprobată de autorităţile de reglementare şi aflată în producţie. Activitatea noastră cu CFPP din ultimii zece ani a dus la progrese ale tehnologiei NuScale pentru a fi lansată la nivel comercial, atingerea acestui obiectiv este un succes imens care ne va permite să continuăm să ne extindem baza de clienţi în viitor", a afirmat preşedintele director general al NuScale, John Hopkins.

Marţi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat, în marja Romanian International Gas Conference - RIGC 2023, că tehnologia reactoarelor de mici dimensiuni este o promisiune pentru omenire şi România poate fi în 2029 prima ţară din Europa, sau chiar din lume, cu astfel de reactoare în funcţiune.

"Tehnologia reactoarelor modulare de mici dimensiuni este o mare promisiune pentru întreaga omenire, pentru că vorbim de o producţie în bandă, vorbim de costuri mult mai mici decât la reactoarele mari, cel puţin atunci când ajungi să faci mai mult. Este o producţie în serie, ai acele economii de scară şi asta îţi permite un cost înjumătăţit faţă de un reactor de mari dimensiuni, cum sunt cele de la Cernavodă. Şi, cu siguranţă, la nivel european, dar eu spun la nivel mondial, România este plecată ca lider. Noi putem fi în 2029 prima ţară din Europa sau chiar din lume cu aceste reactoare modulare mici în funcţiune", a spus Burduja.

Ministrul a subliniat, însă, că aceste reactoare trebuie să parcurgă absolut toate etapele de reglementare, de asigurare a standardelor de siguranţă şi că în Statele Unite tehnologia NuScale este certificată la cel mai înalt nivel de reglementatorul american, în timp ce în Europa toţi aceşti paşi vor fi parcurşi până în 2029.

"Este o tehnologie care şi-a dovedit fiabilitatea şi siguranţa în zeci de ani de operare pe submarine nucleare, pe portavioane, pe spărgătoare de gheaţă. Sunt convins că ne va fi foarte de folos, pentru că vom putea să localizăm producţia mai aproape de consum. De exemplu, lângă un mare consumator industrial, să luăm Sidex Galaţi, va putea fi amplasat un asemenea reactor modular de mici dimensiuni. Şi nu numai. Şi în sistemele de termoficare, pe termen lung, să putem înlocui centralele, grupurile pe gaz, cu reactoare nucleare de mici dimensiuni", a explicat Sebastian Burduja.

Douăsprezece state membre ale Uniunii Europene, între care şi România, au cerut Comisiei Europene să creeze o alianţă industrială pentru reactoare nucleare modulare mici (SMR), într-o scrisoare comună obţinută şi publicată vineri de site-ul Contexte şi confirmată de AFP.

În scrisoarea comună, Bulgaria, Croaţia, Finlanda, Franţa, Ungaria, Olanda, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia şi Suedia au cerut Executivului comunitar crearea unei "alianţe industriale la scara UE", adăugând că iniţiativa ar urma "să stimuleze investiţiile în capacităţile SMR europene şi dezvoltarea unui lanţ de valoare european".

Această alianţă ar permite consolidarea "suveranităţii noastre energetice şi competitivităţii industriei noastre", au estimat reprezentanţii statelor membre. Aceştia au mai apreciat că susţinerea Comisiei Europene este "necesară" pentru "a se asigura că aceste proiecte inovatoare beneficiază de legislaţia europeană existentă şi viitoare".

În martie 2019, Nuclearelectrica şi NuScale au semnat un Memorandum de Înţelegere (MOU) în vederea evaluării dezvoltării, autorizării şi construcţiei unui reactor modular de mici dimensiuni (SMR) în România iar în 9 octombrie 2020, România a semnat cu Statele Unite ale Americii un Acord Interguvernamental (IGA) în domeniul energiei nucleare, care a fost ratificat şi de Parlamentul României, conform Legii nr. 199/2021.

Tot în octombrie 2020, US Exim Bank şi-a exprimat, printr-un Memorandum de Înţelegere (MOU) cu Ministerul Energiei din România, interesul de a finanţa proiecte majore de investiţii energetice în România, inclusiv cele nucleare, însumând o valoare totală de 7 miliarde de dolari.

Un an mai târziu, pe 4 noiembrie 2021, în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26), NuScale şi Nuclearelectrica au semnat un acord de colaborare pentru a avansa implementarea primului reactor modular mic din Europa, în prezenţa ministrului român al Energiei, Virgil Popescu.

La începutul anului 2022, Nuclearelectrica a primit 1,2 milioane de dolari de la USTDA pentru a identifica şi evalua potenţialele amplasamente pentru reactoarele modulare mici, iar după finalizarea studiului, au fost identificate mai multe amplasamente potenţiale adecvate. Amplasamentul fostei centrale termice de la Doiceşti, judeţul Dâmboviţa, România, a fost selectat ca amplasament candidat pentru studii şi dezvoltări aprofundate suplimentare. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)