Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa de miercuri, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, informează banca centrală printr-un comunicat.

De asemenea, CA al BNR a hotărât păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

"Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse. BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu", se arată în comunicatul băncii centrale.

Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei a coborât în septembrie la 8,83%, în linie cu previziunile, de la 9,43% în luna august, pe fondul decelerării creşterii preţurilor alimentelor procesate şi al accentuării declinului în termeni anuali al preţurilor energiei.

Pe ansamblul trimestrului III, rata anuală a inflaţiei a continuat astfel să se reducă, dar mai lent decât în precedentele două trimestre, diminuându-se cu 1,42 puncte procentuale (de la 10,25% în iunie), în condiţiile în care noile scăderi ample de dinamică consemnate în acest interval de preţurile alimentelor şi energiei au fost parţial contrabalansate ca impact de scumpirea combustibililor şi medicamentelor.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat scăderea în trimestrul III, coborând vizibil sub nivelul prognozat, la 11,3% în septembrie, de la 13,5% în iunie. Evoluţia este atribuibilă în principal descreşterii cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi măsurii de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază. Ea reflectă însă şi o slăbire a transmiterii în preţurile de consum a costurilor mărite ale firmelor, îndeosebi ale celor salariale, pe fondul temperării cererii de consum, precum şi o atenuare a impactului inflaţionist al importurilor.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 9,2% în septembrie, de la 9,3% în iunie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au redus în septembrie la 12,6% şi la 11,4%, de la 14,2%, respectiv 12,5%, în iunie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

Datele statistice revizuite recent arată că activitatea economică a crescut în trimestrul II 2023 cu 1,7%, după o comprimare cu 1% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), dar reconfirmă scăderea avansului acesteia în termeni anuali la 1%, de la 2,4% în trimestrul I 2023.

Potrivit BNR, descreşterea a fost determinată de această dată de consumul gospodăriilor populaţiei, în timp ce consumul administraţiei publice şi-a accelerat puternic creşterea, iar dinamica anuală a formării brute de capital fix a consemnat doar o mică scădere, rămânând deosebit de ridicată. Totodată, exportul net şi-a mărit impactul expansionist în acest interval, în condiţiile continuării creşterii ecartului pozitiv dintre variaţia volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au înregistrat în trimestrul II 2023 noi scăderi substanţiale faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Conform băncii centrale, cele mai recente date şi analize indică o decelerare semnificativă a creşterii economiei în a doua parte a anului curent, implicând o dinamică anuală mai modestă a PIB în trimestrul III decât cea anticipată anterior.

Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto, precum şi serviciile prestate populaţiei au consemnat noi pierderi de dinamică anuală, iar producţia industrială şi-a prelungit declinul apreciabil în termeni anuali; în schimb, volumul lucrărilor de construcţii şi-a reaccelerat considerabil creşterea în raport cu aceeaşi perioadă din 2022, în principal pe seama evoluţiilor de pe segmentul nerezidenţial şi de pe cel al construcţiilor inginereşti. Totodată, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a continuat să-şi mărească ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor, care a intrat relativ mai pronunţat în teritoriul negativ în iulie-august. Drept consecinţă, deficitul comercial şi-a reaccentuat contracţia în termeni anuali, iar cel de cont curent şi-a atenuat-o doar uşor, în condiţiile în care înrăutăţirea substanţială a soldului balanţei veniturilor primare a fost parţial compensată ca impact de creşterea în acest interval a excedentului balanţei veniturilor secundare.

Potrivit băncii centrale, pe piaţa muncii, datele recente arată o încetinire pronunţată a creşterii lunare a efectivului salariaţilor din economie în iulie-august şi menţinerea relativ stabilă a ratei şomajului BIM, alături de descreşterea vizibilă în acest interval a dinamicii anuale a costului unitar cu forţa de muncă din industrie, de la un nivel însă deosebit de înalt atins în trimestrul II.

Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp şi-au accentuat uşor scăderea în luna octombrie faţă de trimestrul III, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii pentru ultimul trimestru al anului şi-a corectat în mare măsură creşterea din intervalul precedent, pe seama evoluţiilor din industrie şi servicii.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au înregistrat mici scăderi spre finele lui octombrie, după relativa stabilitate din lunile precedente. Totodată, randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat corecţia descendentă în perioada recentă - în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune -, în contextul aşteptărilor revizuite ale investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed şi al calmării temerilor generate pe piaţa financiară internaţională în prima parte a lunii octombrie de escaladarea tensiunilor geopolitice.

În această conjunctură, dar şi pe fondul atractivităţii relative încă ridicate a plasamentelor în monedă naţională, cursul de schimb leu/euro s-a cvasi-stabilizat pe palierul mai înalt atins la mijlocul lunii septembrie. Totodată, moneda naţională şi-a stopat tendinţa de depreciere faţă de dolarul SUA din lunile precedente, în condiţiile întreruperii trendului de întărire a acestuia pe pieţele financiare internaţionale.

Creditul acordat sectorului privat şi-a accentuat scăderea de ritm în septembrie, la 4,5%, de la 5,5% în august, în contextul unui declin amplu consemnat de dinamica componentei în valută, contrabalansat doar în mică măsură ca impact de reaccelerarea uşoară a creşterii creditului în lei. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a stopat totuşi ascensiunea în septembrie, la 68,1%, pe fondul efectului statistic al evoluţiei cursului de schimb leu/euro, subliniază BNR.

Dobânda cheie este nemodificată din luna ianuarie a acestui an, când BNR a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an.
AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)