Ţinta de absorbţie minimă a fondurilor europene pentru 2024 este de 10 miliarde de euro, ţintă care se va regăsi în bugetul statului, în ceea ce înseamnă bugetul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), a declarat, marţi, ministrul de resort, Adrian Câciu, la o conferinţă de presă.

"Deja am lansat apelurile pentru exerciţiul 2021-2027. Sunt 18 miliarde de euro deja lansate. Până la final de an lansăm până la 21 de miliarde de euro. Aceste apeluri vor produce deja cheltuieli şi finanţări în anul 2024. În prima jumătate a anului 2024 vom lansa apeluri până la 49 de miliarde de euro, care vor începe şi ele să producă cheltuieli şi finanţări europene în a doua parte a anului. Pe scurt, 10 miliarde de euro este ţinta de absorbţie minimă pentru anul 2024, ţintă care se va regăsi în bugetul statului, în ceea ce înseamnă bugetul MIPE. Este o ţintă care până la urmă reprezintă păstrarea unei medii pe care am introdus-o începând cu finalul cu 2022", a susţinut Câciu, la conferinţa "Bugetul şi finanţarea României în 2024: la ce să se aştepte economia?", organizată de Curs de Guvernare.

Ministrul Investiţiilor a subliniat că, în primii ani de după aderare, România a avut o medie de absorbţie de 4,5 - 5 miliarde de euro, iar din anul 2022 media este de 10 miliarde de euro pe an.

"Ca să fim prudenţi, ne propunem 10 miliarde de euro şi, în 2024, fără a adăuga banii din PNRR, care la acest moment sunt ca un buffer pentru România, aşa a fost construit PNRR-ul, întâi primim mai mulţi bani, urmând ca ei să fie folosiţi pe măsură ce investiţiile sunt în execuţie şi în implementare. Acolo, din 9,1 miliarde pe care România îi are deja la dispoziţie, estimarea mea este că 4 - 4,5 miliarde vor fi folosiţi în 2024. Evident, în afară de aceste sume vor fi primite şi sumele aferente cererii de plată numărul trei şi vom face o serie de eforturi ca, la final de an, să avem şi cererea de plată numărul patru încasată", a adăugat Adrian Câciu.

Potrivit acestuia, la PNRR se adaugă şi planul REPowerEU, unde a fost introdusă o finanţare de 1,4 miliarde de euro.

"Setarea pe mecanismele din REPowerEU este ca, în anul 2024, cel puţin 40% din această sumă să fie folosită şi, aici, avem două măsuri importante pentru populaţie, se referă la eficienţa energetică a gospodăriilor şi la panouri fotovoltaice şi baterii. Vom merge cu măsuri duale. Am discutat şi la nivel de Guvern, apropo de ceea ce înseamnă noua viziune asupra energiei regenerabile", a adăugat ministrul.

El a menţionat că România a investit foarte mult, iar "prosumatorii au investit doar în panouri".

"Nu avem capacităţi de stocare şi atunci statul trebuie să vină cu o serie de programe în care, atunci când îţi instalezi panouri fotovoltaice, să ai un chit prin care să poţi să ai şi capacitate de stocare proprie, astfel încât să nu devii oarecum agresiv faţă de piaţă, în cazul în care ai să surplus de producţie, ci să poţi să stochezi şi să foloseşti propria ta producţie atunci când nu ai producţie care să se facă în viitor", a mai spus Adrian Câciu. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)