Finalul de an ne relevă faptul că bugetul pe 2023 se închide pe investiţii şi pe fonduri europene, fiind pentru prima oară când România, ca orice altă ţară în curs de dezvoltare, realizează deficite pe formare brută de capital fix şi nu pe consum, a declarat, marţi, ministrul de resort, Adrian Câciu, la o conferinţă de presă.

"Din punctul meu de vedere, finalul de an ne relevă faptul că bugetul pe 2023 se închide pe investiţii şi pe fonduri europene. Este pentru prima oară când România, ca orice altă ţară în curs de dezvoltare, realizează deficite pe formare brută de capital fix şi nu pe consum", a menţionat Câciu, la conferinţa "Bugetul şi finanţarea României în 2024: la ce să se aştepte economia?", organizată de Curs de Guvernare.

Potrivit acestuia, deficitele sunt în scădere, respectiv deficitul de cont curent, deficitul public.

"România este un stat social, un stat conceput pe model european. Modelul european este un model social şi atunci presiunile asupra bugetului sunt destul de mari, dar nu înseamnă că nu există soluţii de echilibrare a bugetului. Din perspectiva fondurilor europene, principala preocupare pe care o avem în acest moment este închiderea exerciţiului financiar 2014-2020. O parte din banii care sunt de închidere vor veni şi în 2024 şi vor ajuta la ceea ce înseamnă finanţarea pe bugetul 2024, nu în mare măsură. De ce? Pentru că anul acesta vom avea o absorbţie de 95% şi rămâne o diferenţă doar de 5% care vor veni ca bani în închidere, în anul 2024", a mai spus ministrul.

El a precizat că deja au fost lansate apelurile pentru exerciţiul 2021-2027, care reprezintă 18 miliarde de euro.

"Banii pe care îi are România la dispoziţie sunt mulţi, capacitatea administrativă este îmbunătăţită, dar mai trebuie îmbunătăţită. Cred că o soluţie - şi aici lansez o provocare celor care sunteţi în mediul de afaceri, am lansat-o şi mediului şi sistemului bancar - acolo nu m-am oprit doar la provocare, chiar avem o colaborare, în sensul în care, până la 1 ianuarie, să facem un parteneriat. Opinia mea este că ar trebui să introducem mai puternic sistemul bancar în partea de finanţare a fondurilor europene, respectiv să intre în finanţare de la momentul în care un proiect este considerat eligibil de către autoritatea contractantă şi să ofere finanţarea în numele statului, cu garanţia statului", a menţionat Câciu.

Potrivit acestuia, beneficiarul nu mai aleargă în mod individual după un credit pentru a-şi finanţa afacerea, după care să vină spre decontare, ci ar urma să primească această finanţare direct de la instituţia bancară, care participă în procesul de evaluare şi eligibilitate şi are garanţia solvabilităţii acelui beneficiar. În acest fel, beneficiarul are o finanţare rapidă care să-i permită deja să investească de la momentul în care semnează contractul de finanţare. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)