Limitarea numerarului va avea un efect opus celui pe care îl urmăresc guvernanţii şi va duce la o evaziune fiscală mai mare, a declarat, luni, omul de afaceri Feliciu Paraschiv, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) şi membru al Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Vrancea.

"Sistemul informatic, sistemul bancar nu este pregătit pentru această lege. Clienţii nu sunt pregătiţi. Sunt oameni în vârstă care nu au skil-urile necesare şi pregătirea necesară să poată să lucreze cu o aplicaţie, pe un telefon mobil. Clienţii plătesc, împotriva voinţei lor, un comision deschizându-şi un cont la bancă. Comercianţii plătesc un comision suplimentar, împotriva voinţei lor. Sistemul nu este sigur, pentru că frauda bancară există încă, primim constant atenţionări să nu deschidem anumite mailuri, să nu dăm curs unor mailuri de phishing şi aşa mai departe. Tranzacţiile cu numerar sunt cele mai sigure. Sistemul văzut în acest fel este limitativ, îmi limitează nişte drepturi: dreptul meu de a umbla cu numerar. Ca o concluzie, din punctul meu de vedere, sistemul va creşte evaziunea fiscală, pentru că, în loc să cumpere oamenii cu 5.000 de lei cu numerar, cum au nevoie de exemplu, vor cumpăra cu 2.000 de lei şi de restul 3.000 vor cumpăra fără factură. Deci va duce la o evaziune fiscală mai mare", a afirmat Feliciu Paraschiv în cadrul unei conferinţe de presă.

Antreprenorul vrâncean, care conduce o companie ce are în subordine peste 400 de angajaţi şi 17 puncte de lucru în judeţ, a fost de părere că limitarea numerarului va duce şi la o aglomerare la aparatele băncilor care permit depunere de numerar, mai ales că numărul acestora în judeţ este scăzut în comparaţie cu cel al comercianţilor care vor fi obligaţi să depună, în termen de zece zile, banii încasaţi în bancă.

"Cred că ar trebui să facem o radiografie a sistemului bancar de acum câţiva ani. Noi am tras un semnal de alarmă acum patru ani când băncile au început să nu mai lucreze cu monedă. Este un paradox, tu, bancă străină, să vii în România şi să refuzi să lucrezi cu moneda ţării. Este jignitor. Am tras acest semnal de alarmă, nu ne-a băgat nimeni în seamă, iar astăzi băncile nu mai lucrează cu monedă. De vreun an şi jumătate, băncile au început să nu mai lucreze nici cu bancnotă. Şi-au închis ghişeele de numerar. Nu toate, dar mai mult de jumătate din bănci. Pentru depuneri, te trimit afară, la aparatele MFM, care permit depuneri de cash. Şi comercianţii mici sunt obligaţi să meargă acum la aceste aparate şi să-şi depună banii acolo. Vă daţi seama ce înseamnă să depui 5.000 sau 8.000 de lei, în diferite cupiuri, aparatul îţi dă banii înapoi pentru că are colţul îndoit şi aşa mai departe. Până la plafonare, ne-am descurcat. Acum, la plafonare, o să vedem în Vrancea cam 4.000 de comercianţi care trebuie să depună banii la maxim zece MFM-uri care sunt în toată Vrancea. Acolo se vor înghesui cu toţii, cei cu magazine mici de alimentare, haine, pet shop-uri şi tot felul de magazine", a spus Paraschiv.

El a susţinut că toate costurile cu comisioanele băncilor se vor regăsi în final în preţul produselor şi va fi plătit tot de consumator.

"Domnul prim-ministru a chemat băncile la discuţie pentru că puţinele bănci care mai acceptă numerar pe casierii au ridicat comisioanele, lucru paradoxal. Nu e normal să profiţi de o lege ca să ridici comisioanele. Şi comisioanele nu sunt de neglijat. Când un client foloseşte cardul la magazin, magazinele pierd între 0,7 şi 1% către bancă. Este clar că acel cost va fi pus în preţ. Până la urmă, tot în sarcina clientului o să cadă. Când un comerciant cumpără cu card la alt comerciant, comisionul este de 3%. Este enorm. Imaginaţi-vă 3% pe toate tranzacţiile bancare care se fac. Este o metodă prin care se bagă bani în buzunar băncilor, bani pe care, evident, comerciantul o să-i pună în preţul produselor. Şi atunci tot din buzunarul clientului vor veni. Este clar că dumnealor vor să eradicheze evaziunea fiscală, dar nu în felul acesta. Găseşte metode optime, învaţă de la alte ţări cum să eradichezi evaziunea fiscală. Nu prin metoda asta", a fost de părere antreprenorul.

Preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Vrancea, Ion Roman, a susţinut că, în cazul în care plafonul pentru numerar nu va fi ridicat, membrii patronatului pe care îl conduce vor face grevă fiscală şi vor refuza să plătească taxele şi impozitele datorate statului.

"Există această măsură guvernamentală care ne duce la pieire. Guvernul spune că nu mai trebuie să lucrăm cu numerarul şi ne limitează la 1.000 de lei plăţi şi încasări. Toţi suntem bulversaţi şi ne-am gândit să tragem un semnal de alarmă. Trebuie ridicat de urgenţă acest plafon, să-l lase liber cum a fost. Iar dacă nu găsim înţelegere la guvernanţi şi parlamentari pentru a schimba această lege, atunci noi ne-am gândit să declanşăm o grevă fiscală de la 20 ianuarie. Să vedem ce vor face instituţiile statului fără un leu de la noi. Vă reamintesc că în Vrancea sunt circa 16.000 de agenţi economici, din care circa 4.000 sunt persoane fizice şi IMM. Vă daţi seama ce volum de firme. Noi nu vrem să facem planul băncilor să-şi facă ele afacerile cu noi. Nu vom plăti şi dacă nu se rezolvă această problemă, vom face grevă fiscală. O să suportăm penalizările, dar să vedem cum se descurcă ei", a spus Ion Roman.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit luni cu reprezentanţii Consiliului Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor. Vineri, pe Facebook, prim-ministrul a anunţat că în această săptămână va convoca la Guvern o întâlnire cu specialiştii din Ministerul Finanţelor şi BNR, dar şi cu reprezentanţii micilor întreprinzători, băncilor şi societăţii civile "pentru a lua o decizie pe subiectul banilor cash", menţionând că este "intolerabil" să se crească "artificial" comisioanele bancare.

Din luna noiembrie vor fi reduse plăţile cash la companii şi persoane fizice, potrivit unei măsuri cuprinse în pachetul de măsuri fiscal-bugetare asumat de Guvern în Parlament. Plăţile către persoanele juridice se pot face în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană. În ceea ce priveşte încasările şi plăţile între o persoană juridică şi o persoană fizică, plafonul zilnic este de 5.000 lei către/de la o persoană, iar sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăşi plafonul de 50.000 lei, la finalul unei zile. Încasările şi plăţile cash între două persoane fizice se pot face în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei. AGERPRES / (A - autor: Dana Lepădatu, editor: Antonia Niţă, editor online: Adrian Dãdârlat)