Activele financiare ale sectorului administraţiilor publice au scăzut cu 1,2 puncte procentuale în trimestrul al doilea din 2023, comparativ cu perioada similară a anului anterior, ajungând la 23,1%, conform datelor publicate de Banca Naţională a României.

Potrivit sursei citate, evoluţia descendentă a fost determinată, în principal, de scăderea cu 1,4 puncte procentuale a stocului participaţiilor şi acţiunilor/unităţilor fondurilor de investiţii, până la nivelul de 8,5 la sută din PIB. Creditele acordate de administraţiile publice au ajuns la un nivel de 1,9% din PIB (în scădere cu 0,4 puncte procentuale), evoluţie dată, în mare parte, de rambursările efectuate de societăţile nefinanciare pentru creditele acordate de administraţia centrală.

Pentru celelalte categorii de active financiare s-a remarcat însă o tendinţă ascendentă. Astfel, disponibilităţile de natura numerarului şi depozitelor au înregistrat o majorare de 25,5% în termeni nominali, faţă de trimestrul II 2022, însă în termeni relativi, creşterea a fost de doar 0,7 puncte procentuale, până la nivelul de 6,5% din PIB. Alte conturi de primit (taxe, impozite, contribuţii sociale, creanţe comerciale, sume datorate de agenţii economici autorităţilor publice şi creanţe externe) au crescut cu 0,1 puncte procentuale, până la nivelul de 5,9% din PIB.

"Angajamentele financiare ale administraţi publice, exprimate ca pondere în PIB, au crescut cu 4,6 puncte procentuale, ajungând la 51,7% la finele trimestrului II 2023. Această evoluţie a fost determinată, în principal, de emisiunile de titluri de stat efectuate de Ministerul Finanţelor în vederea finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei guvernamentale şi sunt reflectate în cadrul instrumentului financiar titluri de natura datoriei, care au crescut cu 4,5 puncte procentuale în perioada analizată, ajungând la 35,3% din PIB", menţionează BNR.

O tendinţă similară a consemnat şi stocul altor conturi de plătit, care a atins un nivel de 8,8% din PIB, în creştere faţă de T2 2022 cu 0,4 puncte procentuale ca urmare, în principal, a înregistrării sumelor datorate societăţilor nefinanciare în contextul măsurilor întreprinse de stat pentru reducerea impactului rezultat din creşterea preţurilor energiei. Creditele angajate au înregistrat o majorare de 9,6% în termeni nominali, faţă de trimestrul II 2022, însă în termeni relativi, s-au diminuat cu 0,2 puncte procentuale, până la nivelul de 6,8% din PIB, datorită emisiunilor de titluri de stat nenegociabile destinate populaţiei din cadrul programului Tezaur7, lansate în perioada analizată.

Sectorul administraţiilor publice a înregistrat în trimestrul al doilea al acestui an un necesar net de finanţare în cuantum de 1% din PIB, faţă de 0,5% din PIB cât înregistra în trimestrul II 2022. Administraţia centrală a prezentat un necesar net de finanţare de 1% din PIB, comparativ cu 0,5% din PIB în acelaşi trimestru al anului anterior, iar administraţiile locale au înregistrat o capacitate netă de finanţare în ambele trimestre analizate, şi anume 0,01% din PIB în trimestrul II 2023 şi 0,1% din PIB în trimestrul II 2022. Administraţiile de securitate socială au consemnat un necesar net de finanţare de 0,03% din PIB în trimestrul II 2023, comparativ cu 0,1% din PIB în trimestrul II 2022.

Conturile financiare naţionale trimestriale ale administraţiilor publice sunt o componentă a statisticii finanţelor guvernamentale şi o sursă de date pentru elaborarea notificării fiscale. Principalele surse de date utilizate în compilarea conturilor financiare ale administraţiilor publice sunt: date administrative, statistici monetare şi financiare şi statistica balanţei de plăţi, subliniază BNR. AGERPRES/(AS-autor:Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)