Firmele din România care depun bilanţul în fiecare an dovedesc că îşi fac datoria cu prisosinţă faţă de bugetul statului, dar "câteodată nu înţelegem de ce să fim pedepsiţi", a declarat, joi, la Gala Topului Naţional al Firmelor 2023, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.

"Din cifrele pe care le-am văzut, care ne-au parvenit de la organele fiscale, comparând perioadele similare 2021 cu 2022, am văzut că sunt 44.000 de firme în plus care au depus bilanţul la organele fiscale. Dar ceea ce este mai important, mai spectaculos, este că cifra de afaceri a crescut de la 392 de miliarde de euro la 494 de miliarde de euro, deci o creştere semnificativă. Nu în ultimul rând, profitul brut a crescut de la 41,5 la 54,6 miliarde de euro. Ne dorim să o ţinem aşa dacă suntem lăsaţi în pace. Spun aceste lucruri pentru că am câteodată sentimentul că şi dacă am tripla cifra de afaceri sau profitul nu vom putea satisface apetitul de consum al statului român, al aparatului administrativ în mod special. Eu cred că, prin aceste cifre, noi dovedim că ne-am făcut datoria cu prisosinţă faţă de bugetul statului şi câteodată nu înţelegem de ce să fim pedepsiţi. Mai mult de atât, Camera de Comerţ nu este reprezentantul celor 360.000 de firme care nu depun bilanţul fiscal, deşi figurează active şi în funcţiune la Ministerul Justiţiei. Îmi aduc aminte că acum nouă ani erau 140.000, dar, bineînţeles, nemonitorizându-se acest fenomen, s-a ajuns la 360.000", a afirmat Daraban.

Acesta a punctat, totodată, că instituţia pe care o reprezintă nu va sprijini toţi fermierii din România, ci doar pe cei care depun bilanţul.

"N-o să fim niciodată sprijinitorii celor 796.000 de fermieri pe care România îi are, ci vom fi sprijinitorii celor 26.200 dintre dânşii care depun bilanţul la organele fiscale. Vreau să fim înţeleşi că şi noi înţelegem nevoile statului, înţelegem cu ce se confruntă bugetul naţional, ne facem 'mea culpa' acolo unde este de făcut. Repet, luându-i totuşi în consideraţie pe distinşii agenţi economici care reprezintă electoratul nostru, al tuturor Camerelor de Comerţ, şi mă refer la cei care au depus bilanţul şi care au dovedit prin cifre reale că-şi fac datoria faţă de bugetul naţional", a menţionat şeful CCIR.

În viziunea lui Daraban, Capitala "nu merită şapte primării", întrucât "nu mai putem funcţiona în paradigma anilor 1968".

"Eu tot sper că în viitorul apropiat statul se va reseta. Noi nu mai putem suporta ambiţiile unui primărel de localitate, care ţine musai să aibă sală de sport, şcoală, grădiniţă, el neavând copii. Cred că aceste lucruri, aceste cheltuieli deşănţate trebuie să se termine. Nu cred că mai putem ţine consilieri judeţeni care vin jumătate de oră la şedinţă şi pleacă cu o indemnizaţie mai mare decât salariul profesorului pe care l-am văzut în Piaţa Victoriei. Nu mai vorbesc despre municipiul Bucureşti, care nu cred că merită şapte primării. Eu cred că una e suficientă. Această reorganizare administrativă, pentru care vreau să le mulţumesc organizaţiilor patronale de ramură care au semnat alături de noi această petiţie, cred că este unica soluţie. Nu mai putem funcţiona în paradigma anilor 1968. Vreau să încercăm să rămânem optimişti, dacă se poate, şi să vă asigur de tot sprijinul şi implicarea Camerei de Comerţ în a vă sprijini interesele. Nu avem niciun parti-pris, ne-am trecut singuri în statut că nu avem voie să facem politică. Politica noastră este cea dictată de dvs., mediul de business", a subliniat el.

Conform datelor CCIR, cifra de afaceri a companiilor clasate pe primele zece locuri în Topul Naţional al Firmelor (TNF) 2023 este de aproape 280 de miliarde de euro, iar profitul de exploatare însumează circa 27 de miliarde de euro.

În acest an, un număr de 13.030 de firme au fost incluse în primele zece poziţii ale clasamentului de specialitate.

Ponderea profitului în cifra de afaceri în cazul primelor zece companii din ierarhie a reprezentat 9,6% din cifra totală de afaceri, iar numărul total de salariaţi din aceste organizaţii este de 1.359.833.

Cele mai semnificative domenii, ca pondere, în funcţie de numărul de companii incluse în Top 10, sunt: industria (35,1%) şi serviciile (28,4%), comerţul (20,7%), agricultura, silvicultura şi pescuitul (4,9%), construcţiile (4,6%), cercetarea-dezvoltarea şi high-tech-ul (3,7%), turismul (2,3%).

În funcţie de cifra de afaceri, comerţul are o pondere de 44,8% în cifra totală de afaceri a companiilor, urmat de industrie (35,6%) şi servicii (11,3%). Cele mai profitabile companii sunt în domeniul Industrie, cu un profit de 45,9% din profitul total şi o pondere a profitului de 12,4% din cifra de afaceri a companiilor din acest segment.

La realizarea clasamentului TNF 2023 au fost analizate 846.452 de bilanţuri financiar-contabile ale companiilor active în România. Dintre acestea, 327.867 de bilanţuri au intrat în competiţia pentru primele zece locuri în clasamentul naţional, în conformitate cu metodologia de realizare a topurilor de firme implementată de Camerele de Comerţ în toate judeţele ţării.

TNF se bazează pe următorii indicatori economici: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane şi eficienţa utilizării capitalului angajat.

Începând din anul 1994, CCIR realizează Topul Naţional al Firmelor, fiind singura instituţie abilitată printr-o lege organică să stabilească o astfel de ierarhie la nivelul întregii ţări, după cum precizează instituţia. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)