Toată industria poate beneficia de scheme de ajutor pentru a-şi creşte autoconsumul şi a produce propria energie regenerabilă, energie curată, prin programele derulate de Ministerul Energiei, prin Fondul pentru modernizare, prin PNRR, a afirmat marţi Virgil Popescu, preşedinte Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Camera Deputaţilor.

"S-a vorbit foarte mult de termocentrala de la Mintia, că a fost închisă o termocentrală pe cărbune, o termocentrală care polua foarte mult, pentru care suntem în continuare într-o procedură de infringement, dar acolo un investitor privat va construi practic cea mai mare şi cea mai modernă producţie de energie electrică pe bază de gaze naturale, în amestec cu hidrogen, 1,7 gigawaţi, 1.700 de megawaţi, care va ajuta la independenţa energetică a României. Sunt convins că programele derulate de Ministerul Energiei prin Fondul de modernizare, prin PNRR, prin care întreprinderile mici şi mijlocii, întreprinderile mari, practic toată industria, poate beneficia de scheme de ajutor pentru a-şi creşte autoconsumul şi a produce proprie propria energie regenerabilă, energie curată", a afirmat Virgil Popescu, la dezbaterea "Marea Industrie, contributor important la PIB-ul României", organizată de Financial Intelligence, în parteneriat cu Asociaţia Marilor Consumatori Industriali de Energie din România.

Totodată, el a atras atenţia că dependenţa de gazul rusesc ar putea fi înlocuită cu "dependenţa de resursă din China pentru că este cel mai mare exportator de panouri fotovoltaice".

"Când vorbim de fotovoltaic, ne gândim de unde aducem aceste panouri fotovoltaice, pentru că înlocuim dependenţa de gazul rusesc cu dependenţa de resursă din China, de exemplu, pentru că este cel mai mare exportator de panouri fotovoltaice. Este un lucru la care trebuie să ne gândim de pe acum. Trebuie să relocăm producţia în Europa, să relocăm producţie în România", a mai spus Popescu.

Potrivit acestuia, în PNRR există scheme de ajutor de stat pentru cei care doresc să facă fabrici de producţie de panouri fotovoltaice şi baterii în România.

"Putem vorbi foarte mult despre cum trebuie să arate modelul energetic în România, cum putem dezvolta reţelele transport şi reţelele de distribuţie, trebuie să le întărim, să le digitalizăm. Nu putem vorbi de energie regenerabilă fără stocaj, stocaj nu se poate fără baterii, baterii înseamnă materii critice, materii critice, înseamnă minerit până la urmă şi înseamnă să găsim aceste lucruri într-o zonă de confort, să nu înlocuim dependenţa de o resursă dintr-un anumit stat cu dependenţa de resurse din alt stat, un stat care poate să folosească această materie primă ca o armă", a adăugat preşedintele Comisiei pentru mediu.

El a precizat că, în perioada 2019-2022, au fost ajutoare de stat pe pentru marii consumatori de energie de 2,4 miliarde lei.

"A venit criza energetică fără precedentă, o criză care ne-a arătat dependenţa de gazul rusesc, de resurse din altă parte, o dependenţă care a creat probleme şi a creat o criză energetică şi preţuri foarte mari la energia electrică, evident şi a gazelor naturale, cu repercursiuni foarte mari în industrii şi în industria mare consumatoare de energie. Ce a făcut Guvernul României? Vorbim de ajutoare de stat pe pentru marii consumatori de energie în perioada 2019-2022, de 2,4 miliarde lei şi, în plus faţă de acest lucru, un alt ajutor de stat, pentru circa 80 de de companii, de exceptare de la plata certificatelor verzi, de vreo 730 de milioane de euro. Deci vorbim de un ajutor direct dat industriei mari consumatoare", a precizat Virgil Popescu.

Totodată, el a subliniat că România "este o ţară care poate să-şi asigure poate 99% consumul de gaze naturale în condiţii normale de temperatură".

"Am reuşit să diversificăm rutele şi sursele de aprovizionare şi, în acest moment, putem spune că România nu mai este dependentă absolut deloc de gaz rusesc. România este o ţară care poate să-şi asigure, cred că 95, 98, poate 99% consumul de gaze naturale în condiţii normale de temperatură, din producţia internă. Avem rezerve de gaze naturale în Marea Neagră. S-a luat decizia de investiţie în Marea Neagră şi vom deveni practic un furnizor de securitate regională în furnizarea gazelor naturale dar, desigur, ne dorim să consumăm şi să prelucrăm cât mai mult din acest gaz în interiorul României, pentru că valoarea adăugată pentru gaz trebuie să fie cât mai mare", susţine preşedintele Comisiei pentru mediu.

Potrivit acestuia, dacă gazul va merge în consum, va avea cea mai mică valoare adăugată, dacă va fi utilizat pentru producţia de energie electrică valoarea adăugată este "un pic mai mare, dar nu este cea mai mare".

"În producţia de petrochimie, acolo cred că putem obţine cea mai mare valoare adăugată pentru gazul care va fi din începutul anului 2027, care va intra în sistemul naţional, în sistemul naţional de transport. Nu putem vorbi de industrie, nu putem vorbi de economie fără coloana vertebrală, energie, care înseamnă atât gaze, cât şi energie electrică - şi de aceea programele de investiţii în domeniul producţiei de energie electrică sunt în plină desfăşurare. Programul nuclear este pe un drum, cum îmi place să-i spun, fără întoarcere. Adică le vom face 2030 - 2031 cele două reactoare, trei şi patru de la Cernavodă - şi 2029 reactorul modular", a mai spus Virgil Popescu. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)