România are circa 200 de oraşe mici şi aproximativ 1.200 de comune care se confruntă cu o presiune financiară considerabilă, fiind nevoite să apeleze la bugetul de stat pentru a putea face faţă costurilor de funcţionare din cauza veniturilor locale insuficiente, a afirmat, luni, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Adrian Veştea, la o conferinţă de presă.

"În ţara noastră, există circa 200 de oraşe mici şi aproximativ 1.200 de comune care se confruntă cu o presiune financiară considerabilă. Acestea sunt nevoite să apeleze la bugetul de stat pentru a putea face faţă costurilor de funcţionare din cauza veniturilor locale insuficiente. Cu alte cuvinte, cheltuiesc mai mult decât produc şi extind problemele lor în corpul deja greoi al administraţiei statului. Mai mult decât atât, în peste jumătate din administraţiile locale, veniturile nu reuşesc să acopere nici măcar cheltuielile cu salariile. Acesta este un semn că multe dintre comunităţile noastre luptă pentru a se menţine pe linia de plutire", a afirmat Adrian Veştea, la conferinţa cu tema "O perspectivă critică asupra rolului educaţiei în incluziunea şi rezilienţa financiară în România".

Potrivit acestuia, situaţia nu este neapărat mai bună nici în rândul municipiilor care nu sunt reşedinţă de judeţ, pentru că din cele 62 de astfel de municipii 56 se confruntă cu aceleaşi provocări financiare, având nevoie de echilibrare de la bugetul central.

În ceea ce priveşte municipiile reşedinţă de judeţ, acestea par să aibă o situaţie financiară mai stabilă, în condiţiile în care doar 9 din cele 40 de municipii reşedinţă de judeţ au nevoie de suport financiar extern pentru a-şi echilibra bugetul.

Ministrul Dezvoltării a subliniat că, pe fondul creşterii preţurilor la utilităţi şi la materiale, autorităţile administraţiei publice locale sunt uneori în imposibilitatea de a asigura funcţionarea aparatului de specialitate, a serviciilor publice din subordine, cu finanţarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă sau cu finanţare din programe naţionale aflate în implementare, precum şi plata unor cheltuieli stabilite prin hotărâri judecătoreşti.

"La Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei astăzi sunt înregistrate solicitări de alocare de sume din bugetul de rezervă bugetară, la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru plata unor cheltuieli curente şi de capital, în sumă totală de aproape 1 miliard lei, pentru 122 de localităţi din cele 27 de judeţe. Cantităţile foarte mari de precipitaţii căzute în prima parte a anului în 26 de judeţe au generat inundaţii, alunecări de teren, au afectat infrastructura hidrotehnică, terasamentele şi malurile de apărare, structura drumurilor judeţene, drumurilor comunale, podurilor, podeţelor şi digurilor, a sistemelor de alimentare cu apă, dar şi a multor şcoli şi sedii de primării", a mai spus ministrul.

În acest sens, sunt înregistrate solicitări de alocare de sume din bugetul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2023, pentru unităţi administrativ - teritoriale afectate de calamităţi naturale, în sumă totală de peste 2 miliarde de lei pentru 597 de localităţi.

"O parte din răspunsurile la situaţiile prezentate mai sus ar putea deriva şi din educaţia financiară precară pe care o avem la nivelul societăţii şi de aceea consider dezbaterea de astăzi atât de importantă. Şi noi, administraţiile publice locale, dar şi centrale, ne recrutăm angajaţi, colaboratori şi experţi tot din rândul populaţiei generale şi înţelegem cât de important este să avem o bază largă de selecţie, care să fie la un nivel decent de pregătire", a adăugat demnitarul.

Potrivit acestuia, există şi oameni bine pregătiţi, respectiv "unii administratori care au făcut minuni în localităţile pe care le gestionează", doar că într-o societate integrată european, occidental, "în România aceste minuni ar trebui să fie o normalitate".

"Cum facem să transformăm minunile în normalitate? O parte din răspunsul la această întrebare este legat de o decizie foarte mult aşteptată şi necesară pentru o administraţie mai eficientă: reorganizarea administrativ-teritorial a României. Am susţinut şi susţin ideea unei administraţii mai suple, mai eficiente, cu mai puţine UAT-uri (unităţi administrativ-teritoriale, n.r.). Consider că reorganizare administrativ-teritorială şi regionalizarea ar putea contribui la consolidarea capacităţii administrative la nivel local şi dezvoltarea de proiecte strategice pe termen lung. Privind din perspectiva cetăţeanului, consider că un cetăţean mai bine pregătit din punct de vedere financiar poate pune o mai mare presiune pe administraţia publică locală să cheltuie banii corect şi eficient", a susţinut Adrian Veştea.

Ministrul Dezvoltării a subliniat că oraşele mari, în care populaţia are acces la educaţie generală de bună calitate mai uşor, sunt mai performante din punct de vedere al execuţiei bugetare.

"Educaţia financiară poate avea un impact semnificativ asupra actului administrativ, în special, atunci când aceasta este introdusă de la vârstele fragede. Cetăţenii educaţi financiar pot lua decizii mai bune, pot contribui mai eficient la economie şi pot avea un stil de viaţă mai stabil din punct de vedere financiar", a punctat ministrul.

În opinia sa, este necesar să înţelegem şi să acceptăm că educaţia financiară nu este doar pentru cei care vor să fie bogaţi şi foarte bogaţi, ci este foarte importantă şi pentru a avea un trai decent.

"Astăzi, poate că suntem mai săraci, tocmai pentru că nu a contat foarte mult educaţia financiară şi, chiar mai îngrijorător decât atât, în ultima perioadă observ că nu mai prea contează nici măcar educaţia generală de bază. (...) Ne confruntăm cu o lacună gravă în înţelegerea fundamentală a conceptelor financiare la nivel individual, iar această situaţie se propagă în rândul administraţiei locale şi naţionale. Administraţiile locale se află în linia întâi în relaţia cu cetăţenii. Ele cunosc nevoile, aspiraţiile şi provocările comunităţilor pe care le reprezintă, dar pentru ca ele să poată răspunde adecvat acestor nevoi este esenţial ca resursele financiare să fie gestionate cu înţelepciune, eficienţă şi responsabilitate", a adăugat şeful de la Dezvoltare. AGERPRES/(A - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)