România a pierdut războiul demografic pentru următoarele generaţii, însă îl poate câştiga în demografia competenţelor, a declarat, luni, Sergiu Manea, director general al Băncii Comerciale Române, în cadrul unei conferinţe de specialitate.

În opinia sa, educaţia financiară este una din competenţele esenţiale.

"Din punctul meu de vedere, e destul de clar că pentru următoarele generaţii am cam pierdut războiul demografic şi, atunci, cred că e foarte important să vedem unde îl putem câştiga - şi putem câştiga în demografia competenţelor, pentru că este vorba despre creşterea populaţiei care are un număr de competenţe esenţiale, competenţe de viaţă, competenţe comunitare sau competenţe funcţionale. În acest context, educaţia financiară este una din competenţele esenţiale, atât ca şi competenţă de viaţă, competenţă comunitară şi competenţă funcţională. E foarte important să trecem dincolo de aspectele de natură teoretică, de cunoaştere a banilor şi să vorbim de modul în care banii sunt administraţi. Să ne uităm la modul în care riscurile financiare sunt înţelese şi administrate şi, de ce nu, la relaţia cu furnizorii de servicii financiare", a spus Sergiu Manea, la conferinţa cu tema "O perspectivă critică asupra rolului educaţiei în incluziunea şi rezilienţa financiară în România".

El a menţionat că educaţia financiară se face acasă, în comunitate, la şcoală, iar BCR a început să creeze în urmă cu 7 ani o platformă care să poată aduce "toate aceste locuri de acţiune sau de influenţă" la un anumit standard, la un anumit nivel. Astfel, prin intermediul acestei platforme, oamenii pot înţelege mai multe despre bani, riscuri, gestionarea banilor şi despre relaţia cu furnizorii de servicii financiare.

"Şcoala de Bani e această platformă prin care desfăşurăm activităţile de educaţie financiară. Mâine aniversăm 5 ani de când am intrat în Cartea Recordurilor cu cea mai mare lecţie de educaţie financiară din istoria lumii. 645.000 de români au trecut prin lecţiile de Şcoala de bani, indiferent de vârstă, indiferent unde s-au desfăşurat acestea: la noi în agenţii, în fabrici şi uzine, în şcoli sau cu ocazia altor evenimente comunitare. Mult mai important este că anul acesta, 230.000 de români au trecut prin dialoguri financiare cu colegii mei din sucursale, vorbind nu la nivel teoretic, ci la nivel practic despre îngrijorările lor financiare", a afirmat Sergiu Manea.

Directorul general al BCR a precizat că banca îşi propune ca, în următorii 3 ani, să ajungă la 100.000 de oameni trecuţi în fiecare an prin Şcoala de Bani şi în 2026 să poată desfăşura 1,5 milioane de dialoguri financiare pe an.

"Aceasta nu e strategie de responsabilitate socială, este strategia noastră de business. Mai departe, o să vă spun despre faptul că, din păcate, studiile pe care le vedem arată că e nevoie de mult mai mult decât facem. 76% dintre români se declară deloc sau foarte puţin informaţi. Dar să ştiţi că nu e diferit de Statele Unite ale Americii sau de Europa de Vest. Ce este cu adevărat grav este că evenimente aflate în afara controlului sunt văzute de către 50% dintre oamenii care muncesc azi, ca evenimente care le-ar putea perturba semnificativ viaţa de familie, viaţa personală", a spus Sergiu Manea.

Potrivit acestuia, şase din zece români sunt îngrijoraţi că evenimente neprevăzute le-ar genera cheltuieli pe care nu le pot acoperi.

"Patru din zece români nu au un fond de urgenţă. 60% dintre angajaţii români cu contracte pe termen nedeterminat nu pot duce o cheltuială neprevăzută, aproape de 1.000 euro. Educaţia financiară înseamnă alegeri inteligente pe termen lung şi, implicit, un viitor mai bun şi mai prosper pentru fiecare dintre noi. Iar despre asta trebuie să vorbim. Trebuie să vorbim acasă, trebuie să vorbim în comunităţi", a mai spus Sergiu Manea.

De asemenea, el a declarat că şcoala joacă un rol extraordinar de important, dar trebuie reformată. El a relatat că în anul şcolar 2022-2023 banca a desfăşurat un proiect pilot în câteva şcoli dintr-un judeţ al României, în care a încercat să înţeleagă cum ar putea fi adusă educaţia financiară în vocabularul comun al şcolii de astăzi.

"Am redactat un raport ce va fi prezentat peste două-trei săptămâni, raport care sperăm din tot sufletul că va fi luată în considerare pentru desfăşurarea unei activităţi de reformă şi de creare a unor politici publice relevante în această direcţie. Vă spun doar trei concluzii în momentul acesta: educaţia financiară înseamnă exemple practice, înseamnă dărâmarea mitului "Mi-e ruşine să vorbesc despre bani" - şi asta nu se poate face decât prin exemple practice. Va trebui să introducem noţiuni educaţie financiară în toate materiile şi începând de foarte, foarte timpuriu, astfel încât să creăm un vocabular normal şi a vorbi despre bani să fie un lucru normal. Nu în ultimul rând, va trebui să investim - şi noi o vom face, semnificativ în dezvoltarea competenţelor profesorilor, atât în ceea ce priveşte pedagogia banilor, cât şi funcţionarea banilor. Astea sunt cele trei concluzii principale", a spus Sergiu Manea.

În opinia sa, şcoala poate juca un rol foarte important prin aducerea limbajului la îndemâna oricui.

"Ca să putem rezolva toate lucrurile pe care vom dori să le rezolvăm din punct de vedere al construcţiei de competenţe, în mod specific educaţie financiară va trebui să înţelegem foarte, foarte bine ce avem de făcut. E important să ştim unde suntem şi ce avem de făcut", a adăugat directorul general al BCR.

Potrivit acestuia, studiile de educaţie financiară sunt de fapt un traducător autorizat care dau încredere că informaţia pe care o vom folosi în luarea unor decizii să poarte ştampila corectitudinii. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)