Toate statele din Uniunea Europeană au agreat propunerea României pentru prelungirea în 2024 a derogărilor pe GAEC 7 şi GAEC 8, a anunţat, joi, la Indagra, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

Aceste condiţionalităţi trebuiau respectate de fermieri şi vizau rotaţia culturilor (GAEC 7), precum şi condiţia de a lăsa 4% din suprafaţa fermei nelucrată, respectiv pârloagă (GAEC 8), însă, potrivit ministrului Agriculturii, la Consiliul Agricultură şi Pescuit de la Luxemburg, din 23 şi 24 octombrie, s-a agreat prelungirea derogărilor şi pentru anul 2024.

Această măsură va permite fermierilor să îşi compenseze pierderile cauzate de reducerea preţurilor la cereale şi de seceta severă.

"Am fost plecat la Consiliul AgriFish unde s-au discutat două teme importante pentru agricultura României, dar şi pentru cea europeană. Pe de o parte, am discutat partea de derogări la GAEC 7 şi GAEC 8, unde, cu cele două state care mai erau, Franţa şi Germania, am avut o discuţie bilaterală cu cei doi miniştri şi în următorul Consiliul AgriFish vom face front comun. Deci, practic, toate statele din Uniunea Europeană au agreat propunerea României de derogare de la GAEC 7 şi GAEC 8", a precizat Florin Barbu, la conferinţa "Orizonturi ale Planului Strategic 2023-2027".

Un alt punct important pe ordinea de zi în Consiliul AgriFish a fost cel legat de risipa alimentară, în condiţiile în care CE intenţionează să scoată un act normativ pentru a atinge ţinta de 50% până în 2030 privind risipa alimentară din Uniunea Europeană, ministrul român al Agriculturii susţinând ca reducerea risipei alimentare să se facă pe întreg lanţul.

"Bineînţeles că Ministerul Agriculturii a adus argumente importante pentru acest act juridic pe care Comisia vrea să îl scoată în perioada următoare pentru a atinge ţinta de 50% până în 2030 privind risipa alimentară din Uniunea Europeană. Spun acest lucru pentru că i-am rugat foarte mult şi bineînţeles voi ţine cont şi voi susţine în continuare ca reducerea risipei alimentare să se facă pe întreg lanţul, pentru ca în România, în anumite momente ale anului, atunci când producem cantităţi foarte mari de legume, să se poată lua măsuri de contingent, astfel încât produsele care vin din afara ţărilor Uniunii Europene să aibă o restricţie mai mare. Ne dorim în continuare ca produsele româneşti să fie consumate de către români, ne dorim foarte mult să sprijinim în continuare prin consum şi prin putere de cumpărare fermierii din bazinele legumicole", a explicat ministrul Agriculturii.

Acesta a adăugat că în urma discuţiei cu omologul francez se are în vedere extinderea unui acord de export a cărnii de pasăre pe teritoriul Franţei.

"Vorbeam cu ministrul francez (al Agriculturii - n. r.) care în momentul de faţă are o problemă în sectorul avicol: au grad de autosuficienţă de doar 50%, iar România în momentul de faţă are un grad de autosuficienţă de 130%. Practic, am discutat şi despre extinderea unui acord de export a cărnii de de pasăre pe teritoriul Franţei. Sunt lucruri foarte importante", a adăugat oficialul MADR.

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Florin-Ionuţ Barbu, a participat joi la conferinţa "Orizonturi ale Planului Strategic 2023-2027", organizată de ministerul de resort, prin Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală. AGERPRES/(A - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)