Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,55% din PIB după primele nouă luni ale anului în curs, la 56,46 miliarde de lei, faţă de un deficit de 41,7 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni din 2022.

Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 42,19 miliarde lei, respectiv 2,65% din PIB.

Conform datelor publicate joi de Ministerul Finanţelor, veniturile totale au însumat 368,03 miliarde lei în primele nouă luni ale anului curent, în creştere cu 11% (an/an). Dinamica acestora a fost susţinută în principal de evoluţia încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, fonduri europene şi impozitul pe profit. Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, cât şi de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 29,92 miliarde lei, consemnând o creştere de 21,4% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (56,4%) şi impozitul pe veniturile din pensii (42,4%), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,2%.

Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,6%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (15,3%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin OG nr. 16/2022, respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariaţii care încasează salariul minim brut.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 116,73 miliarde lei, în creştere cu 12,8% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, conform Legii nr. 135/2022, al măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei şi restituirea, începând cu 1 martie 2023, a sumei reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii, respectiv neincluderea în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună pentru angajaţii care încasează salariul minim brut pe ţară, precizează MF.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 20,4 miliarde lei, consemnând o creştere de 11,4% (an/an), susţinută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (13,9%).

Pe de altă parte, încasările nete din TVA6 au înregistrat 75,12 miliarde lei, în creştere cu 8,8% (an/an).

"Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele nouă luni din a.c. se remarcă o evoluţie mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante (şi pe fondul unui efect de bază ridicat aferent anului anterior), cât şi de majorarea restituirilor de TVA cu 12,1%, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (22,4 miliarde lei în ianuarie-septembrie 2023, comparativ cu 20,0 miliarde lei în ianuarie-septembrie 2022)", explică reprezentanţii ministerului.

Veniturile din accize au însumat 27,31 miliarde lei, consemnând o creştere de 3,2% faţă de nivelul de anul trecut. În structură, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 7,5%, în timp ce dinamica anuală a încasărilor din accizele pentru produsele energetice se menţine în teritoriul negativ (-0,7%).

"Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile", menţionează sursa citată.

Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii (preponderent venituri suplimentare din sectorul energetic) au însumat 14,59 miliarde lei, sporind cu 10,4%, faţă de nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Veniturile nefiscale au însumat 32,39 miliarde lei, consemnând un avans de 2% (an/an), susţinut, printre altele, şi de sumele din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Pe de altă parte, s-a înregistrat o diminuare a încasărilor din dividende, redevenţe - pe fondul descreşterii preţurilor energiei, respectiv a vărsămintelor din veniturile nete ale Băncii Naţionale a României.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 32,59 miliarde lei, în creştere cu 22,2% (an/an).

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au fost în sumă de 424,49 miliarde lei, în creştere în termeni nominali cu 13,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele nouă luni ale anului 2023 au înregistrat o creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, de la 26,5% din PIB la 26,7% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 96,69 miliarde lei, în creştere cu 10,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,1% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 53,99 miliarde lei, în creştere cu 9,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 11,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 11,9% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 23,56 miliarde lei, cu 2,61 miliarde lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv 12,5%.

Şi cheltuielile cu asistenţa socială au crescut la 145,11 miliarde lei, fiind cu 9,9% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi sub forma unei indemnizaţii compensatorii.

Totodată, cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, care în primele nouă luni ale anului 2023 au fost în sumă de 4,05 miliarde lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 14,21 miliarde lei, în principal, această sumă reprezentând subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (5,62 miliarde de lei) care reprezintă 39,55% din total subvenţii.

Alte cheltuieli au fost de 7,34 miliarde lei, reprezentând în principal sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 37,86 miliarde lei, cu 34,1% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 54,33 miliarde lei, în creştere cu 40,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 38,76 miliarde lei.

De asemenea, subliniază Ministerul Finanţelor, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 58,53% din totalul cheltuielilor pentru investiţii. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)