Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, susţine că mediul de afaceri nu mai poate satisface apetitul de consum al statului, chiar dacă anul 2022 a fost unul de succes pentru economia românească, în timp ce majorarea deficitului balanţei comerciale "ar trebui să ne pună pe gânduri".

"Ei bine, cu tot apetitul nostru de a fi mai buni an de an, nu putem (...) să satisfacem apetitul de consum al statului. Ne este imposibil, este foarte greu. Şi nu e vorba de actuala guvernare, e vorba de organizarea administrativă a României, care consumă enorm de mulţi bani şi pe care economia reală a timpurilor noastre nu o mai poate susţine efectiv. Pe de altă parte, un alt lucru care ar trebui să ne preocupe este deficitul balanţei comerciale a României. Eu o să repet acest lucru an de an. Anul trecut vă spuneam, tot în aceeaşi sală, că vom termina cu 30 şi ceva minus (miliarde de euro n.r.). Ei bine, am terminat cu 34,1 miliarde de euro deficit al balanţei anul trecut, ceea ce ar trebui să ne pună pe gânduri. Am importat anul trecut de 126 de miliarde (de euro n.r.), faţă de doar 98,4 cu un an înainte. "Doar" cu multe ghilimele", a declarat Mihai Daraban, la cea de-a XXX-a ediţie a Topului Firmelor din Capitală.

El a subliniat că la ora actuală România a devenit o ţară de Black Friday, pentru că lipsesc producţiile de bunuri de larg consum, "spre satisfacţia consumatorului din România".

"Cred că aici trebuie să ne preocupăm foarte mult, pentru că în România lipsesc acele producţii de bunuri de larg consum, spre satisfacţia consumatorului din România. Nu cred că există un sondaj de opinie mai bun, mai real în rândul consumatorului, ca cifra de la import. Ştiţi bine că importul României este aproape pre-vândut, ştiţi bine că importul din România nu-l găsiţi pe stoc, ştiţi bine că dacă schimbaţi o piesă la maşină, sunteţi puşi pe lista de aşteptare şi curierul rapid în mod sigur va rezolva acest lucru în 2-3 săptămâni. Deci cam aici este problema noastră, că dacă tot am devenit, pe o parte, o ţară de Black Friday, să încercăm să devenim pe partea cealaltă şi o ţară a producţiei de bunuri de la consum", a transmis şeful CCIR.

În opinia sa, celebra agricultură şi industria alimentară din România nu are "ca vină" în acest deficit al balanţei comerciale decât 1,7 miliarde de euro iar suma de 22,4 miliarde de euro este în dreptul altor obiecte de import pe care cetăţeanul român şi firmele din România le consumă.

"O altă problemă a mediului de afaceri şi vreau să mă leg foarte mult de cazul agriculturii şi industriei alimentare. Noi am deschis Indagra azi, vă invit cu plăcere să vizitaţi. Este cel mai mare târg de profil din sud-estul Europei. Fără nicio modestie, chiar nu avem concurenţă pe acest domeniu de activitate în nici una din ţările vecine. Vreau să vedem în agricultură şi să învăţăm ce înseamnă atomizare a economiei româneşti, ce înseamnă lipsa de asociativitate", a adăugat Daraban.

Preşedintele CCIR este de părere că ar trebui luate nişte măsuri coercitive, în aşa fel încât să nu se mai dea subvenţii fermierilor care au sub 100 de hectare, chiar dacă "dă prost electoral", având în vedere această lipsă de asociere din agricultură.

"Chiar vorbeam astăzi şi mă certam cu nişte domni pe acolo care nu înţelegeau şi tot cereau sprijin pentru micul fermier. Polonia este o ţară cu o treime mai mare decât noi şi are 90.000 de fermieri. Eu când spun fermieri, ca să înţelegem despre ce vorbim, este acea entitate care aplică pentru subvenţii europene la hectar. Noi avem 796.000. Între 1 şi 5 hectare avem 580.000, între 5 şi 30 de hectare avem 180.000 şi vă iau de jos în sus, peste 3.000 de hectare, avem 109, între 2.000 şi 3.000, avem 120 de fermieri. Deci, despre ce agricultură sau, mai bine zis, industrie alimentară competitivă să vorbim, când nu există această asociativitate elementară? Şi nu este vreo forţă malefică care să ne oprească sau să ne interzică acest lucru. Din contră, cred că pot fi luate nişte măsuri coercitive, domnule ministru, să nu se mai da subvenţie sub 100 de hectare. Ştiu că dă prost electoral, dar dacă vrem să punem agricultura pe un făgaş de competitivitate, să ne gândim la industria alimentară, pentru că, să ştiţi, suntem singurul popor care mănâncă grâu în forma recoltată, adică sub formă de colivă. Toţi îl transformă în făină. Noi nici măcar nu exportăm făină. Sunt constănţean de fel şi ştiu ce se întâmplă în portul Constanţa. Va trebui, le-am spus în glumă, dar şi în serios, prietenilor care erau siloz în portul Constanţa că sper ca duşmanul lor să se numească croissant. Să încercăm să facem produse cu valoarea adăugată, să contăm la export", a punctat preşedintele Camerei naţionale.

Nu în ultimul rând, Daraban a precizat că România nu prea are produse cu valoare adăugată mare, iar Eurostat certifică acest lucru având în vedere că suntem pe ultimul loc la inovare-cercetare.

"Cred că singurul pariu va fi pariul cu energia. Va fi singurul produs românesc, kilowatt-ul sub formă de electricitate sau gaz care va conta la export ca marfă cu valoare adăugată mare. Restul am pierdut războiul şi trebuie să recunoaştem că am pierdut. Nu că sunt pesimist, dar, e o realitate. În România nu mai iese fum pe coş. Ni se de un lingou, o punguţă în care sunt cuţitele de strung. Neştiind din ce e făcut lingoul, nu ştii nici ce cuţite să pui la strung. Şi într-adevăr, este o altă formă de lohn, înainte se numea Yves Saint Laurent, Gucci, acum se numeşte cutie de viteză, chiuloasă, culbutori ş.a.m.d. Trebuie să ştim foarte mult şi de asta întotdeauna am solicitat guvernanţilor să încercăm să înţelegem şi cine sunt lucrătorii din teren, pentru că de acolo putem să facem politici economice, să ştim ce vrea şi consumatorul, ce vrea şi mediul de business", a mai transmis Mihai Daraban.

Preşedintele CCIR a menţionat că anul 2022 a fost un an de succes pentru economia românească pe ansamblu, având în vedere că au depus bilanţul la organele fiscale cu 44.000 mai multe societăţi, cifra de afaceri a fost în creştere de la 392 de miliarde de euro, la 494 de miliarde de euro, iar profitul brut a crescut, de asemenea, la 54,6 miliarde de euro, de la 42 cu un an în urmă. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)