Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat care, la data de 31 octombrie 2023, înregistrează în execuţia bugetară la unele titluri din clasificaţia economică ale unui capitol bugetar plăţi sub 50% din valoarea creditelor bugetare aprobate ar putea fi obligaţi să disponibilizeze la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului minimum 10% din valoarea creditelor bugetare şi a creditelor de angajament aprobate în buget.

Prevederea este inclusă în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru reducerea cheltuielilor bugetare pentru 2023 în vederea încadrării în ţinta de deficit bugetar asumată prin Programul de Convergenţă, publicat marţi seara de Ministerul Finanţelor.

"Se propune ca, începând cu data de 1 noiembrie 2023, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, care la data de 31 octombrie 2023 înregistrează în execuţia bugetară la unele titluri din clasificaţia economică ale unui capitol bugetar plăţi sub 50% din valoarea creditelor bugetare aprobate să fie obligaţi să disponibilizeze la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului minim 10% din valoarea creditelor bugetare şi a creditelor de angajament aprobate în buget la acea dată la solicitarea Ministerului Finanţelor, în termen de 5 zile de la data solicitării. Procentul de reţinere se stabileşte de către Ministerul Finanţelor prin adresa de solicitare", se arată în document.

După expirarea termenului, Ministerul Finanţelor este abilitat să blocheze deschiderile de credite bugetare pentru ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat până la momentul transmiterii de către aceştia a solicitării de disponibilizare.

Totodată, proiectul propune ca, începând cu data de 1 decembrie 2023, în Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului să se poată disponibiliza sume reprezentând credite bugetare neutilizate de către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat la solicitarea Ministerului de Finanţe, în termen de 5 zile de la această solicitare, fără a afecta activitatea curentă şi de investiţii finanţată din fonduri externe nerambursabile sau din fonduri alocate prin PNRR dacă din estimarea execuţiei bugetare la nivelul ordonatorului principal de credite, până la data de 31 decembrie 2023, rezultă că creditele bugetare nu sunt utilizate în totalitate.

Potrivit notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ, evoluţia execuţiei bugetare pe primele nouă luni ale anului, în care ritmul de încasare al veniturilor este inferior celui prognozat la elaborarea bugetului, impune aprobarea de măsuri suplimentare de limitare a cheltuielilor, astfel încât să se asigure premisele încadrării în ţinta de deficit stabilită pentru acest an.

"În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgenţă, care să conducă la limitarea şi diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la sfârşitul acestui an, ţinta de deficit asumată poate fi depăşită, cu consecinţe imediate asupra creşterii costurilor finanţării deficitului bugetar dar şi asupra fondurilor alocate pentru investiţii în cadrul Politicii de Coeziune cât şi asupra fondurilor alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă", precizează iniţiatorii.

Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 2,65% din PIB după primele opt luni ale anului, la 42,19 miliarde de lei, faţă de 32,98 miliarde de lei, respectiv 2,34% din PIB aferent primelor opt luni ale anului 2022, potrivit ultimelor date publicate la finalul lunii septembrie de Ministerul Finanţelor.

Execuţia bugetului general consolidat în primele şapte luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 38,6 miliarde lei, respectiv 2,43% din PIB.

Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit de 4,4% din PIB. Fondul Monetar Internaţional a estimat, recent, că România va încheia anul 2023 cu un deficit bugetar de 6% din PIB. AGERPRS/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)