Capacitatea de cazare turistică a crescut, la 31 iulie 2023, comparativ cu perioada similară din anul anterior, cu 2,7% la numărul locurilor de cazare şi cu 4,1% la total structuri de cazare turistică, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit INS, cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (54,5% din total hoteluri), urmată de 4 stele (25,6%) şi 2 stele (15,4%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 44, (cu 8 mai multe faţă de 31 iulie 2022).

Din numărul total de locuri în hoteluri, 45,3% au fost în unităţile cu 3 stele, 31,9% au fost în cele cu 4 stele, 16,8% în hotelurile cu 2 stele, 4,8% la 5 stele, 1,1% în hotelurile cu o stea şi 0,1% în unităţile neclasificate pe stele.

La data de 31 iulie 2023, erau neclasificate pe stele 141 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 88 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind în bungalouri (34,8 % din total în anul 2023), tabere de elevi şi preşcolari 31,9%. De asemenea, din cele 1.628 de hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2023, trei hoteluri (cu un total de 168 locuri) nu erau clasificate pe stele. Din cele 3.591 de apartamente şi camere de închiriat, patru apartamente cu un total de 38 de locuri erau neclasificate pe stele.

Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), 29,1% au fost în staţiunile din zona montană, 16,2% în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 10,9% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,4% în staţiunile balneare, 3,9% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea), iar 32,7% au fost în alte localităţi şi trasee turistice.

Primele trei judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), au fost: Constanţa (1.498), Braşov (1.253 structuri de cazare) şi Suceava (810).

Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (25,7%) în numărul total de camere existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe), urmat de judeţul Braşov (7,9%) şi Capitala.

Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 25,7%, judeţul Braşov 7,9%, iar Bucureştiul 5,9%.

Conform INS, din 199.200 de camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, la 31 iulie 2023, exclusiv camerele din căsuţe, 102.300 (51,4%) erau în hoteluri.

În anul 2023, faţă de anul 2022, numărul de camere raportate a crescut cu 3.908 în apartamente şi camere de închiriat, 692 în hoteluri, 529 în pensiunile agroturistice, iar la pensiunile turistice a scăzut cu 367 de camere.

Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2023 a fost de 433.500. Cele mai multe locuri, 205.500, erau în hoteluri, urmate de apartamente şi camere de închiriat - 62.900 locuri, pensiunile agroturistice - cu 58.100 locuri, pensiunile turistice - cu 33.900 locuri, vilele turistice - cu 17.500 locuri, hosteluri - cu 13.500 locuri.

După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică având funcţiuni de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), 74,6% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente.

Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,9% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 50,9% din camere erau fără baie sau duş.

Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 106.900 erau în staţiuni din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 99.600 erau în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 92.800 în alte localităţi şi trasee turistice, 82.900 în staţiuni din zona montană, 40.300 în staţiuni balneare şi 10.900 în zona Deltei Dunării (inclusiv oraşul Tulcea). AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)