Un procent de 41% din alocarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, respectiv 11,9 miliarde de euro, reprezintă investiţii care contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene, în timp ce contribuţia programelor finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională şi din Fondul de Coeziune este de 6,7 miliarde euro, a declarat, marţi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.

"30% din alocarea Fondului European de Dezvoltare Regională şi 37% din alocarea Fondului de Coeziune, totalizând 6,7 miliarde de euro, reprezintă contribuţia intervenţiilor programelor finanţate din aceste fonduri în domeniul climei. Complementar, 41% din alocarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, respectiv 11,9 miliarde de euro, reprezintă investiţii care contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii", a spus Câciu, la evenimentul de lansare a Raportului de Ţară privind Clima şi Dezvoltarea pentru România al Grupului Banca Mondială.

El a subliniat că în gestionarea Politicii de Coeziune 2021-2027 şi a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, ministerul pe care îl conduce este cel mai important finanţator al dezvoltării economice sustenabile din România şi a salutat lansarea raportului de ţară al Băncii Mondiale pe tema climei şi dezvoltării, "în cadrul căruia este recunoscut şi reconfirmat angajamentul naţional că politicile de dezvoltare a diferitelor sectoare ale economiei naţionale sunt şi trebuie să fie pe deplin compatibile cu ţintele Uniunii Europene privind energia şi clima, precum şi cu neutralitatea climatică a economiei până în anul 2050".

În ceea ce priveşte Politica de Coeziune, Adrian Câciu a reiterat că, prin acordul de parteneriat 2021-2027, România s-a angajat să programeze intervenţii adecvate ale fondurilor pentru energie curată, accesibilă şi sigură, trecerea la o mobilitate durabilă şi inteligentă, construirea şi renovarea clădirilor într-un mod eficient din punct de vedere energetic şi al utilizării resurselor, poluare zero pentru un mediu lipsit de substanţe toxice, conservarea şi refacerea ecosistemelor şi a biodiversităţii, dar şi pentru asigurarea rezilienţei regiunilor şi oraşelor la impactul schimbărilor climatice, în conformitate cu iniţiativele specifice din cadrul Pactului Verde European.

Totodată, ministrul a semnalat că un element fundamental este mobilizarea industriei pentru o economie curată şi circulară.

"În acest domeniu, legislaţia europeană aplicabilă a făcut ca intervenţiile fondurilor pentru susţinerea companiilor industriale să fie extrem de limitate în Politica de Coeziune, singura opţiune pentru investiţii majore fiind Fondul de modernizare gestionat de Ministerul Energiei", a punctat Câciu.

El a mai menţionat, în acest context, faptul că România susţine propunerea Comisiei Europene de a permite statelor membre să utilizeze din anul 2024 fonduri aferente programelor 2021 - 2027 pentru susţinerea dezvoltării capacităţilor mari de producţie în domenii critice pentru obiectivele de acţiune climatică şi de securitate ale Uniunii, precum tehnologiile digitale avansate, tehnologiile verzi şi biotehnologie.

"Tranziţia la industrii cu emisii reduse, în special pentru electrificare verde şi utilizare a hidrogenului, este recunoscută ca esenţială pentru atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii şi pentru menţinerea unităţilor de producţie în Europa. Prioritară este reducerea substanţială a emisiilor de CO2 în activităţile industriale strategice, precum producţia de oţel, îngrăşăminte chimice, ciment şi alte materiale de construcţii. Valoarea foarte mare a acestor investiţii va impune însă combinarea granturilor pe care le avem la dispoziţie cu împrumuturi sau alte instrumente financiare", a adăugat Adrian Câciu.

Acesta a transmis reprezentanţilor Băncii Mondiale că Guvernul României va creşte rata, dar şi calitatea absorbţiei fondurilor europene printr-o mai bună gestionare a acestora şi o mai bună implementare a proiectelor.

"Practic, se schimbă în paradigma cantitativă de absorbţie, la trecerea la nivelul de absorbţie calitativă a fondurilor europene. Pentru a valorifica această experienţă, Guvernul are şi a solicitat Băncii Mondiale să asiste acest efort prin consolidarea capacităţii Guvernului în formarea politicilor şi strategiilor, planificarea sectorială şi a proiectelor, proiectarea şi implementarea. Suntem încrezători că expertiza Băncii Mondiale va sprijini România în implementarea cu succes a proiectelor finanţate din fonduri ale Uniunii Europene şi va promova dezvoltarea strategică a României", a punctat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Banca Mondială a lansat marţi Raportul de ţară privind Clima şi Dezvoltarea pentru România (RTCD). România este prima ţară din Uniunea Europeană pentru care Banca Mondială elaborează aceasta analiză despre cum poate să îşi atingă obiectivele de climă cu orizont de timp 2030, respectiv 2050. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)