Întreprinderea de Stat "Calea Ferată din Moldova" este interesată de o conexiune "mai bună" spre Constanţa pentru a deschide această destinaţie pentru turiştii care ar vrea să aleagă trenul, a declarat, miercuri, Oleg Tofilat, directorul general al companiei, la Summitul Zilelor Feroviare.

El a prezentat planurile de dezvoltare internaţională a infrastructurii.

"Aici aş puncta separat fluxurile de marfă şi fluxurile de călători. Deci, dacă e vorba de marfă, atunci pentru noi este esenţial să avem conexiunea cu porturile dunărene plus Constanţa, cu portul din Odesa într-un viitor post-agresiune şi să asigurăm o conexiune eventual cu zona Bucureşti şi Kiev. Pentru călători e şi mai simplu. Avem nevoie de o relaţie bună între Chişinău şi Bucureşti, cu viteză acceptabilă pentru piaţă la un nivel de 13 ore cu un tren nocturn şi, la fel, trebuie să fim bine conectaţi spre Kiev şi Odessa şi, dacă ar fi posibil, să avem o conexiune mai bună spre Constanţa, pentru a deschide această destinaţie pentru turiştii care ar vrea să aleagă trenul. Partea bună este că am devenit membru candidat al Uniunii Europene şi deja suntem pe hărţile europene a coridoarelor TEN-T, ceea ce este o oportunitate pentru viitor, pentru că deja a fost pregătită strategia de integrare a Moldovei şi Ucrainei în reţeaua feroviară europeană cu ecartament normal", a afirmat Tofilat.

Potrivit acestuia, transportul de călători în Republica Moldova, pe feroviar, a fost totalmente sistat în perioada pandemiei de COVID, iar, odată cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, "a devenit clar că trenurile noastre tradiţionale spre Moscova nu mai sunt posibile".

"Astăzi avem trenuri spre Kiev, trenuri zilnice spre Bucureşti şi două frecvenţe spre Iaşi, iar cel mai simbolic lucru este formaţia Zdob şi Zdub cu şlagărul 'Trenuleţul', care a devenit foarte cunoscut pe ambele maluri ale Prutului şi a coincis cu relansarea trenului Chişinău - Bucureşti. Din planurile noastre cele mai apropiate, ar fi să avem o conexiune foarte bună între Chişinău, Iaşi şi Odesa. De fapt, eram în plină desfăşurare a acestui proiect când a început agresiunea. Logic ar fi să avem patru trenuri zilnice între Chişinău şi Iaşi şi patru trenuri zilnice între Chişinău şi Odesa, ca trenul să devină principalul mijloc de transport între aceste trei oraşe importante", a adăugat Oleg Tofilat.

Şeful "Căii Ferate din Moldova" a subliniat că, în prezent, Trenul "Prietenia'' Chişinău - Bucureşti merge zilnic şi se bucură de o cerere foarte bună.

"Trenul 'Prietenia' Chişinău - Bucureşti este acum la frecvenţă zilnică. Eu nu ştiu când a fost ultima dată când a mers zilnic, pentru că înainte mergea de trei ori pe săptămână. Acum, în fiecare zi, seara, intri în tren şi dimineaţă eşti ori în Bucureşti, ori în Chişinău. Eu am venit încoace (la Bucureşti - n. r.) cu trenul şi voi pleca azi tot cu trenul. Al doilea moment pe care l-aş menţiona din ceea ce este deja este trenul Chişinău - Iaşi - Socola, cu două frecvenţe zilnice, la acest moment trenul fiind cel mai fiabil şi convenabil mijloc de transport între Chişinău şi Iaşi", le-a spus ulterior jurnaliştilor Oleg Tofilat.

Întrebat dacă ia în calcul o suplimentare a frecvenţelor, el a precizat că în primul rând este vorba despre capacitate.

"Se bucură de o cerere foarte bună (ambele trenuri - n. r.). Am lua în calcul o suplimentare, dar e vorba de capacitate în primul rând. La Iaşi nouă ne trebuie garnituri modernizate şi nu avem mai multe, dar aşteptăm sfârşitul ostilităţilor în Ucraina. De ce? Pentru că e foarte important să conectăm şi Odesa, pentru că şi cei din Odesa au multe de văzut la Iaşi şi, invers, cei din Iaşi au de descoperit Odesa. Noi am purtat discuţii cu factorii implicaţi din local şi la Iaşi şi la Odesa. Era foarte mare entuziasmul, păcat că discuţiile au avut loc în toamna lui 2021 şi în februarie 2022, iar în 10 zile a început ceea ce a început. Dar avem acum două frecvenţe zilnic care se bucură de o popularitate şi dintr-o parte şi din alta şi asta chiar bucură. Evident că viitorul ţine de o linie de înaltă viteză ca să putem ajunge de la Chişinău la Bucureşti", a răspuns oficialul moldovean.

Tofilat a precizat deja există în lucru un studiu de prefezabilitate pe care îl are Uniunea Europeană cu privire la un ecartament normal, compatibil cu cerinţele TEN-T, ceea ce ar însemna o viteză medie de 150 km/h.

"Noi avem 13 ore cât face trenul Chişinău - Bucureşti. Dacă ajungem la viteza de 150 km, noi ajungem la vreo 4 ore de mişcare, 4 ore jumătate, şi la vreo oră - o oră jumătate de proceduri vamale şi asta ar fi 6-7 ore faţă de 13. Eu cred că e o celeritate foarte dezirabilă. Deci, o linie nouă mai rapidă între Bucureşti şi Chişinău. Urmează să vedem în cadrul studiului de fezabilitate soluţia. Presupun că va fi un anumit grad de compatibilitate nouă cu veche suprapunere, dar anumite declivităţi şi anumite curbe vor trebui să fie evitate, pentru că linia actuală a fost proiectată foarte demult, dacă nu mă înşel prin secolul 19, şi viteza de proiect era 77 - 78 km/h. Partea bună este că traseul este inclus în harta TEN-T şi sunt sigur că va ajunge şi pe traseul de linii de înaltă viteză. Dar ca să nu lăsăm conexiunea între Chişinău şi Bucureşti în captivitatea dezvoltării conceptului de trenuri de înaltă viteză, care naşte multe discuţii, probabil că e bine să avem o linie bună, sănătoasă, cu viteza medie de 150 km/h, pentru că asta oricum e o îmbunătăţire inimaginabilă faţă de ce avem acum", a susţinut acesta.

Directorul companiei moldovene a mai spus că se lucrează intens şi în ceea ce priveşte transportul de marfă, mai ales în zona Galaţi.

"Şi pentru marfă lucrăm intens, mai ales în zona Galaţi, şi asta chiar e ceva foarte important pentru noi, ca să asigurăm: 1) transbordarea eficientă a mărfurilor ucrainene, care intră prin Basarabeasca şi trec spre Galaţi, şi 2) tot ce vom face acolo poate servi foarte bine după război, pentru conexiuni logistice pentru piaţa Republicii Moldova, exporturi de cereale, importuri de anumite mărfuri. Asta poate poate fi pe mult timp. Eventual, ceea ce îmi depăşeşte un pic sfera de atribuţii, ar fi o utilizare mai intensă a portului Galaţi de către economia din Moldova, pentru că asta ar fi bine şi pentru economia Moldovei, dar şi pentru zona Galaţi, unde văd mult potenţial nerealizat, pentru că la acest moment portul din Reni, care-i comparabil ca suprafaţă, capacitate, are nişte cifre operaţionale de câteva ori mai mari decât Galaţiul. E timpul să recuperăm şi noi împreună", a adăugat Tofilat.

Zilele Feroviare, cel mai important eveniment feroviar "business to business" din România, a reunit, marţi şi miercuri, în Capitală, reprezentanţi ai autorităţilor române şi europene din domeniu, precum şi specialişti, pentru a discuta despre investiţiile feroviare ce urmează să fie implementate în următorii ani.

România se află într-o poziţie bună pentru a atrage fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare. Cu o reţea feroviară extinsă şi un potenţial de creştere semnificativ, ţara noastră are avantaje competitive pentru investitorii europeni, afirmă organizatorul evenimentului, Club Feroviar.

De asemenea, prin parteneriatul cu companii europene, România poate beneficia de experienţa şi expertiza acestora în sectorul feroviar, precum şi de accesul la resurse financiare suplimentare. Investiţiile europene pot contribui la modernizarea infrastructurii, la introducerea de tehnologii avansate şi la îmbunătăţirea serviciilor feroviare, ceea ce va aduce beneficii semnificative pentru economia şi societatea noastră.

Organizat de Club Feroviar, în parteneriat media cu AGERPRES, Jurnalul de Afaceri şi Railway PRO, Zilele Feroviare - Summitul de Investiţii Club Feroviar a ajuns la cea de-a XVIII-a ediţie. AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)