România are o lege complet învechită, care recunoaşte doar semnăturile calificate, iar proiectele de lege care îşi propun să modernizeze reglementarea generală a semnăturii electronice au rămas blocate în Parlament, a afirmat marţi preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), Mihai Matei, în cadrul unei conferinţe.

"Semnătura, într-un final, este unul din punctele importante în orice înseamnă servicii digitale. Deci, dacă noi ne dorim digitalizarea României, fără o legislaţie modernă de semnare electronică nu putem să modernizăm România. În momentul acesta avem o lege complet învechită, care recunoaşte doar semnăturile calificate, acele device-uri USB cu şapte parole, care au nişte costuri, care sunt foarte greu de utilizat. Pentru aceste semnături există doar cinci furnizori acreditaţi în România", a menţionat Mihai Matei, în cadrul unei conferinţe organizate de Confederaţia Patronală Concordia.

El a subliniat că de peste 5 ani sunt trei legi care au rămas blocate în Parlament.

"Toate (legile, n.r.) încercau să modernizeze legislaţia semnăturii electronice. Toate au fost blocate şi sunt abandonate în Parlament. Avem a patra lege la care se lucrează din primăvară, care a trecut printr-un proces extrem de transparent, cu Ministerul Cercetării şi Digitalizării, cu ADR-ul (Autoritatea pentru Digitalizarea României, n.r.), cu comunitatea de business. Sunt oameni care au lucrat acolo consistent pe această lege. Au ajuns la o formă acceptată de toată lumea şi, în momentul acesta, suntem blocaţi. Noi suntem foarte îngrijoraţi pentru că vedem începutul aceluiaşi film din 2018, respectiv tergiversare şi tentative clare de a bloca această iniţiativă care are o miză extrem de importantă pentru digitalizarea României", a adăugat Mihai Matei.

În opinia sa, atât timp cât oamenii nu vor avea instrumente simple de a semna, nu vom vedea digitalizare.

"Este simplu, pentru că nu se vor putea încheia contracte online, fie între mediul privat şi mediul privat, fie între cetăţeni şi sectorul public, fie între cetăţeni şi mediul privat. În momentul ăsta avem cinci furnizori de semnătură calificată", a mai spus preşedintele ANIS

El a menţionat că există o listă de 200 de amendamente care schimbă fundamental fondul legii.

"Avem o listă de 200 de amendamente, cel puţin, care schimbă fundamental fondul legii, trimisă dinspre ADR. Presiunile sunt în direcţia rămânerii la forma actuală, respectiv a recunoaşterii doar a semnăturilor calificate", a adăugat acesta.

La rândul său, Edward Creţescu, general manager Regista, a precizat că în acest moment piaţa este "între 40 şi 60 de milioane de euro pe an".

"Ca persoane, ne apropiem undeva la 1 milion. (...) Ne referim la toţi cei cinci furnizori plus furnizorii din afară care operează în România. Aceasta este piaţa anuală - şi aici ne referim aproape exclusiv la interacţiunea mai mult a cetăţenilor care utilizează semnăturile electronice şi mai puţin a companiilor private. Şi acolo există destul de mulţi bani pentru aceste servicii de semnătură electronică. Companiile utilizează la scară largă semnăturile electronice, dar în mare parte sunt companii din afara ţării, companii multinaţionale care au adoptat modelul din vestul Europei sau din America", a mai spus Edward Creţescu.

Potrivit reprezentanţilor Concordia, mediul de afaceri trage un semnal de alarmă cu privire la proiectul de lege care ar trebui să reglementeze utilizarea semnăturii electronice pe scară largă în economia românească.

"Cadrul legal actual este depăşit de 20 de ani. În Parlament se află în dezbatere un proiect de lege care îşi propune să modernizeze reglementarea generală a semnăturii electronice, dar avem rezerve că există voinţă politică în această direcţie. (...) Pentru o economie concurenţială cu dinamică tranzacţională rapidă, este important să se accesibilizeze semnătura electronică pentru companii şi pentru cetăţeni, prin consacrarea unei valori juridice mai ridicate a semnăturii electronice avansate şi prin reglementarea mai democratică a celor care o pot furniza. Reglementările europene merg în această direcţie, în timp ce proiectul actual din Parlament restrânge piaţa şi creează un oligopol", a precizat sursa citată. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)