Consiliul Fiscal consideră că pachetul de măsuri fiscal-bugetare este de bun augur, dar apreciază că este insuficient, fiindcă această ecuaţie a consolidării nu se poate rezolva exclusiv pe partea de cheltuieli, ci trebuie crescute şi veniturile fiscale, a declarat, marţi, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

"Noi, la Consiliul Fiscal, vorbesc şi în nume personal, dar şi în numele colegilor din Consiliu, noi am considerat şi considerăm că este esenţial că ceea ce începe să se contureze prin acest pachet, care este controversat, e discutat în fel şi chip, este de bun augur. România trebuia să schimbe macazul. Deşi noi coborâserăm cu deficitul bugetar, de la cel consemnat în anul pandemiei ne-am dus către 7% din PIB în 2021, era riscul să ne oprim, consolidarea să nu înainteze. Şi un asemenea pachet era absolut necesar. Şi eu consider, şi noi la Consiliu apreciem că este un pachet insuficient şi nu pentru că a venit Fondul Monetar şi a făcut consultările (...) Şi nu pentru că experţii Fondului au spus că este un pachet insuficient. Într-adevăr, acest pachet poate să aducă între 0,9% şi 1,4% din PIB ameliorare a situaţiei finanţelor publice. În acest an, ultima noastră evaluare arată că deficitul ar fi peste 6% dacă nu se iau măsuri de restrângere a cheltuielilor. Măsurile fiscale nu au cum să aibă un impact semnificativ în 2023. Deci fără măsuri semnificative de control al cheltuielilor (...) deficitul s-ar situa în jur de 6%, ca să nu spun peste 6% din PIB în acest an. Va fi foarte greu să ajungem la 5,5% dar se poate. Important este să se dea acest semnal", a explicat Dăianu la Banking Forum, organizat de Financial Intelligence.

În opinia sa va fi greu să ajungem la un deficit de 5,5%, mai ales în contextul în care deficitul "a săltat considerabil" de la august la septembrie.

"Dar în continuare, ar însemna ca în 2024 să rămânem în jur de 5% cu deficitul bugetar, ceea ce implică un efort adiţional şi alte măsuri pentru a ne îndrepta către acel 3%. După mine 3% în 2025 eu îl consider, ca să nu spun imposibil, foarte dificil", a precizat Daniel Dăianu.

El a adăugat că în România "s-a fugit de realitate", considerând că nu este nevoie de venituri suplimentare şi că totul se rezumă la tăierea cheltuielilor.

"Noi în România am fugit de realitate. N-am înţeles că am trăit ani de zile peste putinţă, ceea ce se vede şi în deficitele externe, nu numai în deficitele interne (...) Această respingere a realităţii, acest refuz al realităţii este însoţit şi de o mitologie, de mituri propagate: că nu-i nevoie de venituri fiscale suplimentare, că totul se poate rezuma la tăiere de cheltuieli. Eu când aud economişti spunând aşa ceva, zic: Domne, în ce sferă trăiesc oamenii aceştia? Ei au luat creionul în mână? Fac nişte analize serioase, aplicate? (...) Sigur că pentru imagine într-adevăr dă bine să poţi să reduci şi cu jumătate numărul de secretari de stat şi de consilieri. Nu asta rezolvă problemele bugetului public. Să ne gândim: cheltuielile cu personalul în bugetul public al României înseamnă 8% din PIB, puţin poate peste 8% din PIB, acum. Ca să rezolvi această ecuaţie a consolidării bugetare, ar însemna să reduci cu o treime, pentru că se văd în cheltuielile de personal, fiindcă nu te poţi atinge de resursele alocate pentru pensionari. Cei care gândesc că se poate renunţa la indexări pentru a rezolva problema consolidării bugetare prin scăderea în termen reali a cheltuielilor cu salarii şi cu pensii sunt oameni care trăiesc pe alte planete. România are, aşa cum au şi toate celelalte ţări din Uniunea Europeană, o criză a costului vieţii, care nu se vede numai în dinamica PIB-ului şi într-o rată a inflaţiei. Pentru mare parte din populaţie, inflaţia e mai mare decât cea care se vede...aceste aspecte nu trebuie să fie ignorate. La noi discursul public este îmbibat de multă ideologie", a precizat Dăianu.

Şi, a subliniat el, nu se poate rezolva această ecuaţie a consolidării exclusiv pe partea de cheltuieli, ci trebuie să avem venituri fiscale superioare.

"O ţară care sub-finanţează în mod cronic sănătatea, educaţia, apropo de tipul de stat, care nu alocă... vedem şi noi ce se întâmplă în acţiunile de intervenţie majore ale statului, pornind de la incendii, accidente, lupta contra drogurilor. N-avem suficient personal în combaterea consumului de droguri. Echipamentele nu sunt suficiente în intervenţii ale statului. Noi nu suntem pregătiţi să răspundem la provocările actuale. Ce să mai vorbim despre provocări viitoare. S-ar putea să fie posibil şi este posibil să fie nevoie de a cheltui mai mult pentru apărare. Unde să introduci atâtea cheltuieli necesare când veniturile sunt în jur de 27%? (...) Creditul pentru sectorul neguvernamental este în jur de 26-27%? Care sunt veniturile fiscale ale României, inclusiv contribuţiile? Tot în jur de 26-27%", a punctat Daniel Dăianu.

Astfel, preşedintele CF consideră că dacă nu vom avea venituri fiscale suplimentare "am rămâne încremeniţi" cu un deficit de 5%, iar o corecţie nu poate fi făcută "fără durere".

"Aceasta este situaţia deficitului. Este încă de muncit, este extraordinar de important că s-a dat acest semnal că nu putem continua cu deficite. Trebuie să facem ceva. Şi mai e ceva. Această corecţie nu se poate fără durere. Ca să reduci un deficit bugetar de la 6%, să te duci la 3% în câţiva ani, este corecţie majoră. Nu se poate fără durere. Toată lumea în România vrea să fie specială din acest punct de vedere. Adică să nu intre în acest cadru al efortului de corecţii în ceea ce priveşte impactul. Aşa cum avem destui speciali, prea mulţi speciali la impozitare. Aşa se doreşte, ca fiecare să fie special în ceea ce priveşte impozitul pe care îl plăteşte, taxa pe care o plăteşte. Nu se poate aşa ceva. Mediul de afaceri vrea să rămână lucrurile aşa cum sunt, oamenii nu vor să plătească mai mult(...) Dar cine să plătească? Cine să suporte?", a punctat Daniel Dăianu. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)