Iniţiativele Via Carpathia şi Rail2Sea ar trebui regândite, astfel încât să includă Republica Moldova şi Ucraina, a declarat, joi, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Andrei Spînu, în marja celei de-a 5-a ediţii a Forumului de Afaceri a Iniţiativei celor Trei Mări.

"Moldova nu are o altă ieşire decât spre România şi spre Uniunea Europeană. Şi de acum încolo sper că această Iniţiativă (Iniţiativa celor Trei Mări - n. r.), atunci când va propune şi va discuta noi proiecte, va lua obligatoriu în calcul conectarea Moldovei şi a Ucrainei la aceste iniţiative. Domnul ministru (ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu - n. r.) a menţionat despre iniţiativele României: Rail2Sea şi Via Carpathia. Aceste două iniţiative trebuie regândite în aşa fel încât să apară pe harta lor şi Moldova şi Ucraina. Pe calea ferată de la Paşcani putem veni la Iaşi, la Ungheni, la Chişinău şi putem ajunge la Odesa. Pe Via Carpathia România ştiu că se construieşte şi a 7-a autostradă care va uni Moldova, regiunea Moldovei din România, dar A7 şi proiectul trebuie să se unească şi la nord, şi la centru şi la dud cu Republica Moldova. Prin aceste iniţiative putem să ne asigurăm că noi putem să ne detaşăm odată şi pentru totdeauna şi să ne conectăm odată şi pentru totdeauna cu Uniunea Europeană prin România. La Chişinău suntem determinaţi de data asta să mergem până la capăt, pentru că politic au mai fost tot felul de încercări ale forţelor propuse să destabilizeze situaţia, dar acum e momentul să mergem până la capăt ca să rupem Moldova de trecutul sovietic şi pro-rusesc. Integrarea în Uniunea Europeană deja cred că este făcută în mare parte la nivel valoric, legislativ. Cu siguranţă, va fi permanent de muncă în acest sens. Dar acel inel care lipseşte categoric în această etapă este conectarea infrastructurilor de transport şi nu doar, inclusiv digitală, energetică, că despre asta este această iniţiativă", a spus Andrei Spînu.

El a adăugat că, înainte de a veni la Bucureşti, a făcut o analiză a proiectelor Iniţiativei celor Trei Mări şi a constatat că în 2016 lipseau Moldova şi Ucraina.

Ministrul moldovean al Infrastructurii a subliniat că "generaţia sa este din perioada în care a căzut zidul Berlinului, iar din 24 februarie 2022 Putin şi Rusia încearcă să facă un alt zid"".

"Din fericire pentru Europa, acest zid este mai la est decât a fost atunci şi sper ca Moldova şi Ucraina să fie de partea bună a acestui zid, care sper să nu ţină foarte mult. Iar această Iniţiativă poate doar să ne ajute să rămânem acolo unde credem că geografic, valoric şi din toate punctele de vedere este locul Republicii Moldovei, dar şi al Ucrainei. Chiar dacă suntem o ţară mică, vreau să vă dau doar câteva cifre despre importanţa noastră. Din mai 2022, până în ianuarie 2023, 1,7 milioane de tone de bunuri au tranzitat Republica Moldova din Ucraina", a menţionat Spînu.

Potrivit oficialului, acest tranzit a pus o presiune enormă pe infrastructura de transport din Republica Moldova, atât pe calea ferată, pe port, cât şi pe transportul rutier.

Totodată, Spînu a precizat că, în perioada interbelică, peste Prut existau 27 de poduri, dar în prezent sunt doar patru, cu câte două benzi pe sens, iar după începerea războiului din Ucraina au apărut cozi ce se întind pe kilometri, iar timpii de aşteptare au urcat la 3 - 4 zile între Moldova şi România. AGERPRES/(A - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)