Bugetul pe 2023 a fost făcut pe o serie de prognoze puse la dispoziţie de Comisia Naţională de Prognoză şi de către Banca Naţională, iar deficitul vine, practic, din prognoze, din estimări şi din modul în care au evoluat încasările ANAF, a afirmat, marţi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, după audierile din Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor.

Întrebat de jurnalişti dacă, în ceea ce priveşte deficitul bugetar, consideră că are şi el o vină în modul în care s-a făcut bugetul pentru 2023 aşa încât s-a ajuns acum să nu se poată atinge ţinta de 4,4% din PIB, fostul ministru de Finanţe a răspuns: "Am avut şi declaraţia fostului prim-ministru al României, toţi până la urmă avem o responsabilitate. Acest buget a fost aprobat de Guvernul României, a fost aprobat de ambele comisii de buget-finanţe, conduse de cei care critică bugetul. A fost promovat de preşedintele României".

"Bugetul a fost făcut pe o serie de prognoze puse la dispoziţie de Comisia Naţională de Prognoză şi de Banca Naţională. Apropo de aceste prognoze, după cum ştiţi, Banca Naţională estima că inflaţia va fi cu o cifră de-abia în trimestrul 1 sau în semestrul 1 din 2024. Iată că deja inflaţia am reuşit, printr-o serie de măsuri, să o ducem cu o cifră începând de luna trecută. Deci, diferenţa, practic, vine din prognoze, din estimări şi din modul în care au evoluat încasările ANAF. Pe de altă parte, au fost luate o serie de măsuri încă din februarie, când am spus că avem o sincopă pe încasări. Au fost luate o serie de măsuri la nivelul Guvernului - atunci era Guvernul Ciucă -, am avut acea ordonanţă în luna mai. De asemenea, au fost luate măsuri la nivelul ANAF - au fost şi ANAF şi Vamă, că nu e numai ANAF aici implicat - au fost înlocuite conducerile şi lucrurile au intrat într-o, dacă vreţi, într-o stabilizare din perspectiva deficitului bugetar", a susţinut Câciu.

El a subliniat că deficitul la şase luni programat era de 2,6% din PIB, însă s-a închis la 2,3%.

"Pe de altă parte, deficitul programat la şase luni era 2,6. S-a închis în 2,3. De ce a fost programat la 2,6? Cei care, iar, critică din perspectiva aceasta, noi am schimbat modul de programare bugetară, am spus că facem buget pe programe şi am dus o mare parte din cheltuieli în prima parte a anului, spre deosebire de modul clasic în care se acţiona, în care mare parte de cheltuieli se face în a 2-a parte anului. Evident, presiunile sunt în continuare pe buget şi de aceea se face o nouă abordare de consolidare bugetară, pentru că situaţia economică din România nu este în accelerare. Creşterea economică este mai mică anul acesta decât anul trecut, inflaţia a scăzut mai repede, ceea ce e bine pentru cetăţeni. (...) Din ce am văzut şi a anunţat aseară, dacă nu mă înşel, domnul ministru Boloş, ministrul de Finanţe, deficitul la 7, la 8 luni - 2,7% - nu este într-o zonă, aşa cum, mă rog, s-a spus la momentul ...(...) unii ipocriţi au vorbit prea mult despre găuri bugetare care de fapt erau deficitul asumat în România. La momentul acesta, după cum a spus domnul ministru, şi un calcul, ar fi 43 de miliarde deficitul. Până la urmă, deficitul anual este la 68 de miliarde", a explicat ministrul Investiţiilor.

Adrian Câciu a precizat că măsurile ce trebuie luate sunt necesare din perspectiva anului 2024, pentru a nu avea austeritate.

"Vreau să vă spun un lucru, poate scapă foarte mult acest lucru. Nu este vorba de anul 2023, e vorba de 2024 şi este vorba de o discuţie foarte aplicată şi completă şi pragmatică, în beneficiul cetăţenilor României. Dacă vreţi să avem austeritate în 2024, atunci ok, criticaţi-ne că noi vrem să consolidăm, să avem o consolidare fiscal-bugetară. Dacă vreţi în continuare să avem cheltuieli, risipă la nivel bugetar, criticaţi-ne, dar noi ne asumăm să respingem aceste cheltuieli", a arătat acesta.

În ceea ce priveşte voucherele pentru energie, ministrul a precizat că pe 15 septembrie va fi virată a doua tranşă de bani, cardurile fiind valabile până în luna martie 2024.

"Le încărcăm cu a 2-a tranşă din 15 septembrie. Ele vor fi valabile până în martie, deci sunt pentru iarna 2023-2024, aşa cum au fost cele anterioare care s-au acordat în această primăvară pentru iarna 2022-2023. Şi, aici, haideţi să trecem şi de iarna 2023-2024, iar dacă va fi nevoie, sunt convins că Guvernul va interveni, pentru că asta a făcut Guvernul şi în 2022, asta face şi în 2023. Nu se vorbeşte foarte mult şi ar trebui să mai vorbim o dată de faptul că anul acesta avem pentru cetăţeni şi pentru economie 10% din PIB prinşi în buget (...). Uităm întotdeauna, vorbim numai de deficit, este adevărat, şi aici este responsabilitatea noastră, risipa de la buget trebuie diminuată, dar nu trebuie afectate programele care sunt pentru cetăţeni sau programele care se petrec", a menţionat şeful de la Investiţii şi Proiecte Europene, întrebat dacă vor fi acordate vouchere pentru energie şi anul viitor. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Citeşte şi:

• Câciu: România va ajunge la o absorbţie a fondurilor europene de 88%, la finele lunii septembrie