Construcţia primelor şase centre de colectare legume-fructe, dintr-un total de 15 care vor fi realizate prin Casa Unirea, va începe în acest an, iar până la sfârşitul lunii august 2024 estimăm că vor fi finalizate, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

"Ministerul Agriculturii, prin Casa Unirea, va veni cu un model tip de centru de colectare legume-fructe în bazinele legumicole. Proiectul este finalizat în proporţie de 90% şi urmează să fie aprobat în Guvern. Anul acesta vor intra deja în construcţie şase centre, cu o suprafaţă de 3.000 mp şi 1.000 mp de temperatură controlată, plus patru benzi de sortare, etichetare şi ambalaje, totul pe independenţă energetică, fără consum de energie. Sper să fie finalizate până la sfârşitul lunii august 2024. Acestea vor fi amplasate în bazinele legumicole", a precizat Barbu.

În ceea ce priveşte amplasarea acestor centre de colectare, şeful MADR a transmis că se va ţine cont de judeţele în care au fost depuse cele mai multe cereri pe programul Tomata.

"Pentru amplasarea acestor centre de colectare se vor lua în calcul judeţele cu cele mai multe cereri depuse pe programul Tomata, urmând ca şi pentru celelalte centre să se ţină cont de cererile depuse şi de bazinele legumicole de la noi din ţară. În prezent, judeţul Olt are cele mai multe solicitări, sunt aproape 7.000 de cereri pe programul Tomata", a spus el.

Ministrul Agriculturii a explicat că aceste centre de colectare vor fi construite de Casa Unirea şi ulterior vor fi date în administrarea cooperativelor constituite din membrii unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) din bazinele legumicole care au accesat fonduri pentru instalarea tânărului fermier.

"Ministerul Agriculturii şi Casa Unirea, pentru a nu mai avea cantitate foarte mare de tomate, vor merge către retailer şi vor solicita cantităţile necesare pentru tot timpul anului. Ulterior, Casa Unirea şi cooperativele care vor lua în gestiune centrele de colectare vor face un plan de culturi, pentru că intenţionăm să acordăm o subvenţie pe cantitate, ceea ce înseamnă că fermierii vor primi această subvenţie pe kilogramul adus la centrul de colectare", a subliniat Barbu.

Potrivit acestuia, fiecare centru de colectare va avea un laborator performant pentru verificări rapide, în aşa fel încât românii să nu mai fie speriaţi că legumele şi fructele pe care le cumpără depăşesc limitele admise la reziduurile de pesticide.

"Mi-aş dori să avem legume de calitate şi tocmai lucrul acesta vrem să îl facem. Nu vrem sute de mii de tone, vrem tomate şi legume calibrate, care să aibă performanţă şi acestea să fie prezente pe rafturile retailerilor. Aceste centre de colectare vor avea nişte laboratoare foarte performante, astfel încât în 3 ore legumele şi fructele care sunt aduse în aceste centre vor avea şi buletin de analize. Mai mult de atât, pe partea de verificare a depăşirilor de pesticide, vreau să încheiem un protocol atât cu UASMV, care are trei laboratoare super performante şi pe care în perioada următoare le vor acredita pentru lucrul acesta, dar voi da o parte din verificări şi la ANSVSA, în aşa fel încât să asigurăm o hrană corectă, sănătoasă, să nu mai avem probleme, iar românii să nu mai fie speriaţi că legumele pe care le cumpără au depăşiri de pesticide. Vreau să eliminăm lucrul acesta", a susţinut ministrul Agriculturii.

Barbu a afirmat că, din probele luate anul acesta pe tomatele din programul ministerului, buletinele de analiză nu au arătat vreo depăşire a limitei admise pentru reziduurile de pesticide.

"Vorbim de programul Tomata. S-au luat pe eşantion, s-au dus în control, s-au luat şi probe acolo unde au fost sesizări privind depăşiri, pentru că anumiţi legumicultori au fost pârâţi de către vecini şi, din datele pe care ANF-ul mi le-a pus la dispoziţie şi din buletinele realizate în laboratoare, s-a constatat că niciun produs care a fost făcut de legumicultorul român nu a avut depăşiri de pesticide", a mai spus şeful MADR.

Deşi nu a precizat la cât se ridică investiţia pentru construcţia celor şase centre de colectare, Barbu a menţionat că în momentul de faţă Casa Unirea are fonduri pentru aproape cinci centre de colectare, iar diferenţa va veni de la bugetul de stat.

"Casa Unirea este în prezent pe profit, dar aş vrea să explic pentru că nu ştiu câţi au înţeles ce s-a vrut să se facă cu acest proiect. Casa Unirea nu trebuie să facă profituri enorme. Rolul Casei Unirea este de a integra producătorii şi fermierii români cu retailerii. Casa Unirea trebuie să aibă o marjă de adaos de 1 - 1,5%. Casa Unirea trebuie să-şi sigure cheltuielile pe care le are cu salariaţii, plus cheltuielile pe care le are cu anumite tranzacţii bancare. Să ştiţi că retailerii s-au îndreptat foarte mult către Ministerul Agriculturii, după această ordonanţă privind plafonarea adaosului comercial, iar discuţiile cu ei nu cred că au mai fost aşa deschise ca şi acum. Nu s-a pus problema să nu fie livrate către retaileri cantităţi de legume, cantităţi de lapte de la Casa Unirea. Retailerii sunt de acord", a adăugat acesta.

De asemenea, Barbu a anunţat că intenţionează să dezvolte şi alte proiecte pe Casa Unirea, după acest proiect pilot privind centrele de colectare legume-fructe.

"Trebuie să dezvolţi, să construieşti pe Casa Unirea. Vă dau un exemplu, în sectorul ovin cred că nu ar trebui să mai lăsăm fermierii să stea plecaţi prin toate ţările arabe, să stea plecaţi prin Maroc, să stea plecaţi şi nimeni să nu îi bage în seamă. Eu prin Casa Unirea mi-aş dori foarte mult să fac anumite centre tampon prin care berbecuţii colectaţi de la fermierii români să intre în aceste centre. Fermierii români trebuie să îşi primească banii pentru a putea să-şi dezvolte în continuare afacerea, iar Casa Unirea să aibă distribuţia către aceste state, printr-un protocol încheiat corect, în aşa fel încât fermierii să nu aibă întârzieri la plăţi, aşa cum s-a întâmplat, să se facă exporturi şi fermierii să-şi recupereze banii foarte greu, vorbim de 90 şi chiar de 120 de zile", a subliniat oficialul MADR.

El a reamintit că, prin programul Investalim, se va acorda punctaj suplimentar pe codul CAEN privind procesarea cărnii de porc, de oaie şi de vită, fiind punctaje separate, mai mari decât în celelalte domenii, pentru a putea fi create aceste abatoare de sacrificare şi centre de procesare-ambalare şi a putea merge cu marfa fie sub formă de carcasă, fie ambalată ca piesă.

"Este un lucru foarte important. În asociaţiile de ovine sunt foarte grupaţi şi cred că îi voi convinge, îi voi pune la masă, pentru că atâta timp cât noi investim şi dăm bani, pe de o parte pe SCZ, pe de o parte pe ANT, pe de o parte pentru a crea şi a menţine ameliorarea şi rasa foarte bună în România, cred că aceste cooperative care tot timpul primesc o finanţare de la bugetul de stat au şi ele obligaţia să facă aceste investiţii, mai ales că acestea vin cu un sprijin foarte mare, v-am spus, şi cu o intensitate de 70%", a adăugat Barbu.

Nu în ultimul rând, şeful de la Agricultură a transmis că se poate intra pe Casa Unirea şi cu un parteneriat privat, dacă nu există finanţare suficientă pentru crearea acestor abatoare mari de sacrificare şi de procesare a cărnii de oaie.

"Dacă facem abatoare mici, nu suntem şi nu vom fi competitivi niciodată. Dar asta-i responsabilitatea Ministerului Agriculturii: de a integra aceşti fermieri pentru a realiza aceste obiective de investiţii majore", a concluzionat ministrul Florin Barbu. AGERPRES/(A - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)