România, ca toate ţările europene, este în această cursă pentru reducerea emisiilor, ceea ce înseamnă modificarea comportamentului în toate domeniile de activitate, nu numai în transporturi, nu numai în energie, dar şi în construcţii, în agricultură, în industria de food, a declarat, marţi, Anca Dragu, senator, membru al Comisiei pentru buget-finanţe, la un eveniment de specialitate.

"Toată activitatea economică vine cu o nouă orientare, iar pentru această orientare nouă avem nevoie de câteva elemente care să ne aducă cumva cât mai aproape de obiectiv. (...) O provocare mare este la nivelul mentalităţilor, că trebuie să facem aceste eforturi pentru a trece la un stil de viaţă mult mai sustenabil, mai verde, astfel încât să protejăm ceea ce avem deja, să protejăm natura, să protejăm planeta şi să o lăsăm în bunăstare copiilor noştri. Dar, dincolo de mentalitate - şi remarc că sunt mulţi oameni dornici să contribuie la nivel individual la această reducere a amprentei de dioxid de carbon în general, avem nevoie de finanţare - şi aici vine partea în care statul are un rol foarte important, avem nevoie de bani, dar avem nevoie şi de legi, reguli şi mai ales de infrastructură", a menţionat Anca Dragu, la conferinţa "Schimbări Climatice, Energie, Riskuri financiare", organizată de Oxygen Events.

Ea a subliniat că la partea de colectare selectivă "stăm foarte rău la nivel european", iar minusul este în special al autorităţilor locale, care nu fac suficiente eforturi pentru implementarea regulilor deja existente la nivel european de foarte mulţi ani.

"Când vorbesc de infrastructură, mă gândesc atât la zona de energie, de la transmisie, distribuţie, desigur producţia, care trebuie să intre în transmisie şi în distribuţie, dar mă gândesc şi la reciclare şi ştim că, dacă la distribuţie, transmisia, hai să zicem că nu suntem chiar pe ultimul loc, la partea de selectare stăm foarte rău la nivel european. Ştim că, din păcate, minusul este în special al autorităţilor locale, care nu fac suficiente eforturi pentru implementarea tuturor acestor reguli deja existente la nivel european de foarte, foarte mulţi ani, prin care trebuie să fim mai responsabili faţă de reziduuri, de ceea ce rămâne în urma activităţii noastre zilnice. Şi, apoi, aş mai spune că ar trebui să înscriem aceste activităţi ale noastre şi să tragem mereu cu ochiul la obiective de dezvoltare durabilă 2030", a adăugat Anca Dragu.

Senatoarea a precizat că există un departament organizat la nivelul Secretariatului General al Guvernului, care face eforturi, dar la nivel de departament.

În opinia sa, "conştientizăm prea puţin obiectivele acestea şi faptul că avem deja foarte multe gap-uri faţă de medie, recomandări şi chiar faţă de principalele state".

"Am mai discutat în conferinţele organizate de dvs. despre cele 17 obiective - şi că suntem într-adevăr în urmă şi asta ar trebui să fie poate chiar baza unui viitor buget al României, să terminăm cu această bugetare aşa contabilicească, care vedem că nici măcar nu are rezultate - şi să mergem la o bugetare din zona finanţelor, din zona economicului, din zona Guvernului să vină o bugetare pe obiective care să fie şi corelate cu obiectivele acesta de dezvoltare durabilă. Deci, pe scurt, promovările ar fi: mentalitate, finanţare, legi, reguli şi infrastructură. La unele stăm mai bine, la unele stăm mai puţin bine.", a mai spus Anca Dragu.

Ea a precizat că va fi în Comisia pentru energie, iar un obiectiv important al său va fi acela de a analiza piedicile care stau în calea dezvoltării mai rapide şi sustenabile a transmisiei şi distribuţiei în România.

"Ştim că trebuie să ne uităm şi la partea de hidrogen. Subiectul este foarte complex, dar şi aici cred că avem într-adevăr goluri semnificative - un gol semnificativ, un gap înseamnă şi o mare oportunitate", a punctat Anca Dragu. AGERPRES/(A - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)