România a solicitat Comisiei Europene prelungirea restricţiilor pentru importurile de cereale din Ucraina până la sfârşitul acestui an, introducerea de două noi produse în listă, dar şi acordarea unui sprijin pentru fermierii români de 30 euro/pe tonă pentru exportul cerealelor din România, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

De asemenea, şeful de la Agricultură a precizat că va încerca să convingă Bruxelles-ul să prelungească derogările pentru fermieri cu privire la rotaţia culturilor şi asigurarea zonelor neproductive şi pentru anul 2024, având în vedere că România se încadrează în standardul Uniunii Europene de 4%, cu aproape un milion de hectare neproductive şi încă 850.000 de hectare existente de-a lungul canalelor de irigaţii şi de desecare.

"Am solicitat la Consiliul Agricultură şi Pescuit la care am participat prelungirea derogării şi pentru anul 2024 pentru toţi fermierii de la implementarea cerinţelor privind rotaţia culturilor (GAEC 7), respectiv cea privind asigurarea unui procent minim din suprafaţa agricolă dedicat zonelor sau caracteristicilor neproductive (GAEC 8), pentru a nu avea probleme ca terenul agricol din România să fie lăsat pârloagă, întrucât aşa cum este transpus în Regulament, cred că nu este corect ca pârloaga să se realizeze pe beneficiar. Din punctul meu de vedere ar trebui să se realizeze la nivelul statului", a menţionat ministrul Agriculturii.

Acesta a subliniat că împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) va elabora un studiu pe care îl va transmite Comisiei Europene, pentru a lua în considerare modificarea regulamentului european, care ar trebui să se aplice specific pe fiecare ţară.

"Împreună cu ASAS, suntem în faza de elaborare a unui studiu cu care voi merge la Comisia Europeană şi voi încerca să îi conving că ar trebui modificat acest regulament astfel încât să se aplice pe ţară, pentru că România în momentul de faţă deţine aproape un milion de hectare neproductive şi mai mult de atât, de-a lungul canalelor de irigaţii şi de desecare, acolo unde este teren agricol, România mai lasă nemuncite aproape 850.000 de hectare. Practic, România s-ar încadra în standardul Uniunii Europene de 4% pârloagă prin categoriile de teren pe care le are. Dacă facem un calcul, la 9 milioane de hectare de tern arabil, ori patru, înseamnă 360.000 de hectare, dar România deja are un milion pârloagă şi 850.000 de hectare nelucrate, fiind zone de protecţie şi fiind teren fertil de-a lungul canalelor de irigaţii şi de desecare", a explicat Florin Barbu.

În ceea ce priveşte importurile de cereale din Ucraina, şeful de la Agricultură a transmis că a semnat deja un acord cu alte patru state afectate de războiul de la graniţa României, respectiv Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia, pentru prelungirea restricţiilor până la 31 decembrie 2023.

"Am semnat la Varşovia un acord prin care toate cele cinci state afectate de război solicită prelungirea importurilor de cereale din Ucraina până la sfârşitul anului, iar lucru acesta se află deja în analiza Consiliul European. În perioada aceasta la Bruxelles este o perioadă de vacanţă, dar sunt convins că începând cu data de 28 august se vor reîntâlni şi aceste probleme urgente pentru fermieri vor fi puse pe tapet. Săptămâna viitoare voi avea din nou o videoconferinţă cu colegii mei din cele cinci state, unde se vor discuta cele două subiecte pe care le-am avut în Consiliul de Miniştri, respectiv derogarea de la a nu lăsa 4% teren pârloagă în România şi prelungirea interdicţiilor pentru importurile de cereale din Ucraina", a spus el.

În opinia sa, Comisia Europeană nu ar avea argumente ca să nu prelungească interdicţia importurilor de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea soarelui din Ucraina şi după data de 15 septembrie, mai ales că ministrul ucrainean al Agriculturii a confirmat că România nu este piaţă de desfacere pentru cerealele ucrainene.

"Ministrul ucrainean al Agriculturii a spus în videoconferinţa pe care am avut-o că România nu este piaţă de desfacere pentru cerealele din Ucraina, acestea nu sunt destinate pieţei din România şi atunci nu ştiu ce ar putea împiedica prelungirea interdicţiei de la 15 septembrie până la sfârşitul anului. Cred că lucrurile sunt foarte clare şi CE nu ar avea niciun argument, lucru pe care l-am spus şi CE, dar l-am înştiinţat şi pe comisarul european pe agricultură, Janusz Wojciechowski", a menţionat Barbu.

Ministrul a transmis că a mai solicitat Comisiei acordarea unui sprijin pentru fermierii români de 30 euro pe tonă pentru exportul cerealelor din România. "Ştim că Portul Constanţa a fost destul de aglomerat, iar cheltuielile cu transportul ale fermierilor români au crescut foarte mult. De aceea am solicitat comisarului inclusiv acordarea unui sprijin de 30 euro pe tona de cereale pentru exportul cerealelor din România, având în vedere creşterea preţurilor la transport pentru fermierii români. Putem vedea pe bursă că preţul unei tone de cereale este de 200 de euro, iar aproape 50-60 euro reprezintă costuri cu transportul, diferenţa fiind foarte mare faţă de anii precedenţi. Astfel, în Consiliul de miniştri, din data de 17 sau 18 septembrie voi reveni cu această solicitare. Consider că suntem îndreptăţiţi, ca stat, să dăm fermierilor români acest ajutor, dacă aproape 70% din tranzitul cerealelor din Ucraina s-a mutat pe teritoriul României", a explicat el.

Nu în ultimul rând, ministrul Agriculturii a subliniat că analizează suplimentarea listei supusă interdicţiei cu două noi produse, respectiv miere şi ulei.

"Am discutat cu ministrul bulgar al Agriculturii şi s-a luat în analiză în grupurile de lucru de la Comisie suplimentarea acestei liste, iar pentru România vorbim de ulei şi miere, deci încă două produse. Sigur, România, pe miere şi pe ulei, are grad de autosuficienţă şi consider că acele produse care vin din Ucraina ar trebui destinate ţărilor care nu au acest grad de autosuficienţă. Este un lucru extrem de important extinderea acestei liste cu produse în aşa fel încât fermierii şi producătorii români să nu fie afectaţi", a mai spus Barbu.

Întrebat dacă va lua o decizie similară Poloniei, care a anunţat recent că va menţine interdicţia asupra importurilor de cereale din Ucraina în cazul în care CE nu o va prelungi după data de 15 septembrie, ministrul Agriculturii consideră că România nu trebuie să fie agresivă iar Comisia va înţelege, prin dialog şi cu argumente, că fiecare fermier întâmpină greutăţi.

"Ştiu punctul de vedere al Poloniei, dar noi trebuie să fim responsabili şi cred că prin dialog şi cu argumente foarte clare Comisia Europeană va înţelege că fiecare fermier întâmpină greutăţi. Nu cred că trebuie să fim foarte agresivi, şi spun asta în calitate de ministru, avem întelegere la Bruxelles. Până să ajung ministru, toată lumea spunea: Comisia Europeană e o sperietoare. Nu este o sperietoare. În ultima discuţie pe care am avut-o cu comisarul european pe agricultură i-am explicat că România are posibilitatea de a demonstra cu acte, cu cărţi funciare, că are deja lăsat teren pârloagă mai mult de 4% şi că nu trebuie făcute anumite regulamente tip pentru toate ţările ci în funcţie de specific. Sunt convins că lucrurile se pot rezolva, dacă ai un dialog şi aduci argumente clare. Repet, eu nu sunt adeptul mersului în forţă", a punctat şeful de la Agricultură.

Florin Barbu a adăugat că, în cazul în care CE nu prelungeşte interdicţia, România va decide la nivel de guvern ce măsuri vor putea fi luate pentru a evita perturbări majore ale pieţei. "Asta se va discuta. Nu voi decide eu în calitate de ministru, vom avea o discuţie la nivel de Guvern. Sunt sigur că şi domnul premier va avea discuţii la nivel de consiliu, vorbim aici fiecare pe palierul de răspundere şi sunt convins că împreună vom lua cea mai de bună decizie pentru fermierii români", a transmis ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Citeşte şi:

• Florin Barbu: Este un an agricol bun; avem la grâu o medie de 5.000 kg/hectar

• Ministrul Agriculturii: Fermierii români vor primi o subvenţie pe 50% din consumul de motorină pe anul 2022