Consiliul Fiscal şi-a revizuit în sens ascendent proiecţia de deficit bugetar pentru anul în curs, estimând că acesta se va situa probabil peste 6% din PIB, în absenţa unor măsuri de corecţie a derapajului bugetar, conform Raportului anual al instituţiei.

"Execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2023 a consemnat un deficit bugetar de 2,3% din PIB, cu circa 0,63 pp mai ridicat faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, cauzat atât de dinamica mai lentă a unor categorii de venituri (în raport cu evoluţia bazelor macroeconomice relevante, dar şi faţă de nivelurile anticipate la elaborarea proiectului de buget), cât şi de creşterea peste aşteptări a unor categorii de cheltuieli în raport cu ţintele din proiectul de buget. Trebuie menţionat şi că execuţia din partea a doua a anului va fi afectată de majorările salariale acordate ulterior adoptării legilor bugetare anuale, în timp ce măsurile adoptate prin OUG 34/2023 apar drept insuficiente pentru a asigura continuitatea procesului de consolidare fiscal-bugetară. În aceste condiţii, comparativ cu evaluarea de la momentul opiniei asupra proiectului de buget, CF îşi revizuieşte în sens ascendent proiecţia de deficit pentru anul în curs, estimând că acesta se va situa probabil peste 6% din PIB, în absenţa unor măsuri de corecţie a derapajului bugetar", se spune în Raportul pentru 2022.

Potrivit sursei citate, necesitatea adoptării unor măsuri de corecţie a fost semnalată de CF încă din opinia sa asupra proiectului de buget, însă acum trebuie subliniată importanţa adoptării rapide a acestora, având în vedere timpul scurt în care mai pot produce efecte asupra execuţiei bugetare a anului 2023.

CF menţionează că proiectul de buget pe anul 2023 a avut în vedere o ţintă de deficit bugetar de 4,4% din PIB atât conform metodologiei cash, cât şi potrivit metodologiei europene. Ajustarea deficitului era preconizată să se realizeze parţial prin creşterea veniturilor bugetare, datorată cadrului macroeconomic proiectat, măsurilor de politică fiscală adoptate, proiectelor PNRR şi sumelor luate în considerare având drept sursă creşterea eficienţei colectării/reducerea evaziunii fiscale (estimate de MF la 8,7 miliarde de lei), iar pe partea de cheltuieli prin diminuarea în termeni nominali a subvenţiilor şi prin ritmuri de creştere inferioare dinamicii proiectate a PIB nominal pentru cheltuielile de personal, cu bunuri şi servicii, asistenţă socială şi dobânzi.

"Având în vedere o evaluare prudentă a proiecţiilor de venituri şi cheltuieli, CF a apreciat, în opinia sa cu privire la proiectul de buget pentru anul 2023, că acesta este compatibil cu un deficit cash de circa 5,7% din PIB. În aceste condiţii, CF a subliniat că rectificările bugetare viitoare trebuie să identifice măsuri de ajustare în vederea apropierii de ţinta de deficit, existând riscuri majore privind continuarea consolidării bugetare", se spune în Raport.

Potrivit CF, ajustarea deficitului bugetar pe termen mediu (perioada 2024- 2026) este determinată, potrivit proiecţiilor din Programul de Convergenţă, în principal de reducerea ponderii cheltuielilor bugetare în PIB cu 1,2 pp (de la 38,3%, în 2023, la 37,1%, în 2026), în timp ce ponderea veniturilor bugetare este proiectată să crească doar cu 0,3 pp din PIB (de la 33,9%, în 2023, la 34,2%, în 2026). În opinia sa asupra SFB 2023-2025, CF a pus sub semnul întrebării realismul acestei abordări, apreciind că, în lipsa unor măsuri credibile de creştere a veniturilor fiscale, balanţa riscurilor este înclinată în direcţia înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate pe termen mediu.

"CF reiterează că procesul de consolidare fiscal-bugetară reclamă o creştere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel inadmisibil de jos în raport cu nevoile României şi cu celelalte state membre ale UE. În acest sens, este necesară eliminarea exceptărilor şi portiţelor din legislaţia actuală, precum şi creşterea eficienţei colectării prin descurajarea optimizărilor fiscale şi reducerea evaziunii. Trebuie avut în vedere că asemenea măsuri au un impact distribuţional semnificativ, astfel că implementarea lor se poate confrunta cu dificultăţi şi cu opoziţia unor grupuri de interese", se arată în document.

Potrivit Raportului, creşterea veniturilor fiscale reprezintă însă o problemă de securitate economică şi de solidaritate naţională pentru ca bugetul public să poate face faţă la nevoi foarte mari actuale şi viitoare.

"Ţinând cont că sănătatea publică şi educaţia sunt în mod cronic subfinanţate, că actualul context militar şi geopolitic reclamă sporirea cheltuielilor de apărare, iar impactul sever al schimbărilor climatice impune intervenţia statului în momente dificile, creşterea semnificativă a veniturilor fiscale reprezintă o necesitate stringentă, o prioritate în politica economică", se mai spune în Raport. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)