Digitalizarea infrastructurii energetice este strâns legată de adopţia a cât mai multă energie verde, în contextul în care caracterul instabil al producţiei de energie regenerabilă aduce nişte provocări funcţionării reţelelor, consideră Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei (CRE) şi CEO al Adrem.

"Digitalizarea reţelelor de energie şi a infrastructurii energetice în ansamblu, atât de electricitate, cât şi de gaz, este un subiect foarte strâns legat de ceea ce înseamnă adopţia a cât mai multă energie verde. Caracterul instabil al producţiei de energie verde, fie că e vorba de fotovoltaic, fie de eolian, aduce nişte provocări funcţionării reţelelor, deoarece consumul are un anumit gen de continuitate şi are nevoie de o optimizare", a declarat Corneliu Bodea, pentru AGERPRES.

În opinia sa, pentru o producţie cât mai mare de energie verde trebuie găsită o modalitate de a gestiona reţelele astfel încât să fie admisă în primul rând energia regenerabilă, iar acest lucru nu se poate face fără a se ajunge la un nivel de digitalizare şi informatizare a funcţionării reţelelor.

"Asta poate să însemne să se plece de la contorul inteligent - care este tot o formă de digitalizare, de informatizare a infrastructurii energetice - care să transmită date de consum în timp real. În felul acesta întreg sistemul energetic poate să fie gestionat într-un mod mult mai eficient", a explicat Bodea.

El a adăugat că sunt şi alte metode de a creşte flexibilitatea infrastructurii energetice, respectiv prin softuri, poate chiar inteligenţă artificială, precum şi alte soluţii informatice care fac ca reţelele să poată să funcţioneze într-un mod inteligent, respectiv prin Smart Grid.

"Recent, s-a negociat ca în 2030 ţinta din consumul final de energie regenerabilă să fie de 42,5%. Pentru a atinge astfel de obiective trebuie să investim în digitalizarea infrastructurii. Este un subiect care trebuie cuprins în strategia de dezvoltare a reţelelor şi care trebuie luat în considerare de ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei n.r) pentru a-i direcţiona pe distribuitorii de energie, pe transportatorul de energie, în sensul creşterii investiţiilor în soluţii digitale", a spus Corneliu Bodea.

Acesta a făcut referire şi la contoarele inteligente şi a subliniat că încă există probleme în privinţa citirii din cauza infrastructurii de comunicaţii care transferă datele.

"În acest moment, problema nu este lipsa sistemului de citire automată, de preluare a datelor de la contor. Problemele sunt legate de infrastructura de comunicaţii care transferă datele de la contorul inteligent la sistemul central care ar trebui să centralizeze toate citirile. De ce? Fiindcă metoda cea mai eficientă din punct de vedere financiar pentru a transfera datele este utilizarea infrastructurii energetice. În unele situaţii, din cauza reţelelor învechite sau a reţelelor care prezintă anumite probleme, a unui zgomot electronic de reţea, semnalul (informaţiile de la contor) transmis pe linia de curent nu ajunge sau ajunge la o calitate insuficientă pentru a putea fi interpretat. Ca în orice tehnologie există nişte paşi pentru a ajunge la eficienţa dorită. În principiu, ar trebui ca peste 95% din contoarele inteligente instalate să poată să transmită date. Astăzi sunt într-adevăr sisteme care nu asigură decât 70-75% din contoare şi atunci avem astfel de situaţii în care, în cazul unui consumator, deşi are contor inteligent, datele nu ajung. (...) Dar, între a nu avea niciun contor inteligent şi a avea 75% din contoare, tot este un progres. Este evident că vor fi nişte etape de îmbunătăţire a tehnologiei de citire, dar trebuie mers pe drumul acesta", a punctat preşedintele CRE. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)