Companiile active în piaţa energiei electrice, obligate să plătească o contribuţie suplimentară la Fondul de Tranziţie Energetică, înfiinţată în contextul crizei energetice, sunt supuse, în această perioadă, unor controale tematice din partea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), susţin consultanţii Deloitte România.

În cadrul acestor controale, autorităţile verifică atât îndeplinirea obligaţiei de plată, cât şi modalitatea efectivă de calcul a contribuţiei datorate.

"Această obligaţie a fost instituită din noiembrie 2021, însă aplicarea ei, inclusiv formula de calcul a contribuţiei, au fost modificate prin mai multe acte normative. Iar în cadrul controalelor pare că s-a conturat practica de a fi aplicată cea mai recentă metodă de calcul şi pentru perioada anterioară adoptării acesteia", se menţionează într-un material de opinie semnat de Angela Borza, Manager, Impozitare Directă, Deloitte România, şi Răzvan Brătilă, Managing Associate, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal.

La finalul anului 2021 a fost stabilită o taxă pe veniturile suplimentare din vânzarea de energie electrică peste preţul de 450 de lei/MWh (după deducerea unor costuri).

"Începând cu septembrie 2022, taxa a fost transformată, prin OUG 119/2022 de modificare a OUG 27/2022, într-o contribuţie de 100% din veniturile suplimentare (calculate, de asemenea, într-un mod diferit), datorată către Fondul de Tranziţie Energetică. Tot atunci s-a extins aplicabilitatea acestei contribuţii (dar sub altă formulă de calcul) şi asupra altor categorii de contribuabili, care derulează activităţi de trading de energie electrică şi gaze naturale", se precizează în document.

Ulterior, în decembrie 2022, prin Legea 357/2022 de aprobare a OUG 119/2022, s-a modificat din nou modalitatea de calcul, astfel că această contribuţie se datorează doar pentru venitul suplimentar obţinut din vânzarea energiei electrice produse şi, printre altele, cu limitarea deducerii unor costuri. Aşadar, aceasta ar trebui să fie formula finală de calcul aplicabilă pentru contribuţie începând din momentul adoptării.

Conform unui comunicat al Ministerului Finanţelor, citat în analiză, ANAF a derulat, în luna iunie 2023, aproape 2.000 de controale antifraudă cu implicaţii fiscale cuantificate la peste 2,6 miliarde de lei, din care mai mult de 2,5 miliarde de lei în cadrul acţiunilor derulate în domeniul energiei electrice.

În cursul controalelor tematice la companiile din energie s-a conturat o practică a organelor fiscale de a aplica modificările intrate în vigoare în a doua parte a lunii decembrie 2022 (prin Legea de aprobare a OUG 119) şi pentru calculul contribuţiilor datorate pentru perioada septembrie - noiembrie 2022.

"În urma acestor controale nu au putut fi stabilite sume suplimentare de plată pentru companiile în cauză (dat fiind că legislaţia în vigoare nu permite acest tip de acţiune în cadrul controalelor tematice), însă echipele de control au emis procese-verbale prin care au fost stabilite termenele în care contribuabilii trebuie să depună declaraţiile rectificative şi să plătească taxa în cuantumul prevăzut de Legea 357, inclusiv pentru perioada anterioară intrării ei în vigoare", susţin autorii.

Conform analizei, deşi aceste procese-verbale nu sunt obligatorii pentru contribuabili, ele (împreună cu orice punct de vedere depus de către contribuabil) pot constitui mijloace de probă în cadrul unei viitoare inspecţii fiscale sau verificări documentare, în urma cărora pot fi impuse sume suplimentare de plată pentru respectivele companii.

"Din experienţa noastră, unii contribuabili au depus declaraţiile rectificative şi au achitat sumele suplimentare, iar alţii au depus puncte de vedere prin care au subliniat dezacordul lor faţă de constatările organelor fiscale, şi, deci, faţă de aplicarea retroactivă a prevederilor Legii 357 (care, deşi pentru mulţi dintre ei poate părea mai avantajoasă, pentru că se aplică doar pe energia electrică din producţia proprie, permite echipelor de control să aplice şi contribuţia aferentă activităţii de trading)", mai arată consultanţii Deloitte.

Astfel, în cazul celor care nu s-au conformat, este de aşteptat să fie demarate inspecţii fiscale sau verificări documentare.

Totuşi, până la acest moment multe companii afectate au ridicat semne serioase de întrebare cu privire la aplicarea celei mai recente metodologii de calcul a contribuţiei, de vreme ce această nouă formulă de calcul prevăzută în Legea 357 nu poate fi aplicată decât ulterior momentului în care aceasta a intrat în vigoare (decembrie 2022), precizează sursa citată.

"În consecinţă, este de dorit ca modificările recurente ale legislaţiei să nu ducă la o aplicare a acesteia ce afectează contribuabilii care s-au conformat la reglementările în vigoare. Dacă totuşi vor exista situaţii de acest gen, cei afectaţi de astfel de decizii au la dispoziţie o serie de pârghii legale pentru a le contesta, cu costuri care în final vor fi suportate de bugetul de stat, în cazul probabil în care deciziile respective vor fi desfiinţate în cadrul procedurilor de contestare", se menţionează în material. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)