Producătorii autohtoni de carne de pui lucrează la nivelul celor mai înalte standarde tehnologice, etice şi de responsabilitate, în conformitate cu legislaţia naţională şi a Uniunii Europene, asigurând un standard ridicat de siguranţă şi calitate a produselor din carne de pui, informează Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR).

Conform sursei citate, UCPR condamnă apariţia în spaţiul public a unor afirmaţii false, bazate pe "informaţii eronate şi imagini preluate din cărţile de anatomie patologică, fără legătură cu situaţia reală din fermele avicole din România", dezinformând consumatorii despre normele de bunăstare a puilor, a calităţii şi siguranţei produselor.

"Producătorii autohtoni de carne de pui lucrează la nivelul celor mai înalte standarde tehnologice, etice şi de responsabilitate, în conformitate cu legislaţia naţională şi a UE, asigurând un standard ridicat de siguranţă şi calitate a produselor din carne de pui. În fermele avicole din România tehnologiile de creştere a puilor de carne sunt reglementate de legislaţia UE prin Regulamentul 543/ 2008 (care se referă la standarde de producţie, calitate şi comercializare) şi Directiva 43/ 2007 (care se referă la bunăstarea puilor de carne). Astfel, creşterea păsărilor în fermele autorizate sanitar veterinar se face după cele mai moderne tehnologii, iar supravegherea sănătăţii păsărilor se face permanent prin programe de autocontrol şi control oficial în bazalegislaţiei UE", a afirmat preşedintele Consiliului Director UCPR, Ilie Van.

Astfel, UCPR asigură consumatorii că produsele obţinute pe lanţurile de producţie avicolă ale membrilor săi provin de la pui de carne Broiler crescuţi în condiţii de bunăstare care respectă toate normelor naţionale şi de la nivelul Uniunii Europene, respectiv condiţii adecvate de adăpost (temperatură, lumină, aer, umiditate etc.), prin care păsările beneficiază de condiţii de mediu optime, în funcţie de perioada de creştere, au spaţiu suficient pentru a se mişca şi a se comporta în mod natural.

Totodată, toţi puii de carne din UE şi implicit din România sunt crescuţi la sol, având posibilitatea de a se mişca liber într-un mediu controlat, putând să se hrănească, să bea apă şi să interacţioneze cu ceilalţi pui.

Potrivit sursei citate, nutriţia este corespunzătoare şi asigură o dietă echilibrată, bogată în nutrienţi, adaptată etapei de dezvoltare a puilor şi care le asigură o creştere sănătoasă şi un sistem imunitar puternic. De asemenea, au acces la apă curată şi proaspătă pentru hidratare adecvată şi beneficiază de control medical regulat asigurat de medici veterinari, conform normelor în vigoare.

Pe de altă parte, Uniunea Crescătorilor de Păsări subliniază că nu se utilizează antibiotice ca stimulatori de creştere.

"UE este singura zonă economică din lume care a promovat o legislaţie specifica bunăstării păsărilor. Amintim că Directiva 43 din 2007, prevede densităţile pe mp în kg la puii de carne şi care nu pot fi depăşite de nici un fermier din UE. Suplimentar faţă de legislaţia europeană cu prevederi minime de bunăstare, ţara noastră a solicitat şi a obţinut aprobarea Comisiei UE pentru aplicarea unui program de bunăstare superioară care prevede o reducere a densităţii (kg/ mp) cu încă 15%", se mai precizează în comunicat.

UCPR menţionează că în urma unei iniţiative cetăţeneşti la nivelul UE (cca 1,5 milioane cetăţeni) Comisia a decis să modifice legislaţia privind bunăstarea animalelor. Astfel, în 2023 legislaţia va fi în curs de elaborare, urmând să fie supusă dezbaterii publice şi apoi să fie votată.

În acord cu recomandarea ştiinţifică a EFSA (Autoritatea europenă de siguranţa alimentelor), bunăstarea puilor de carne va fi la nivelul bunăstării superioare practicate în prezent în România.

"Pentru corecta informare a opiniei publice UCPR precizează că la nivel european, doar 10% din consumul de carne de pui provine păsări crescute în tehnologii alternative: aer liber - tradiţional, crescute în libertate totală - tradiţional, crescuţi în semilibertate sau în spaţii închise - sistem extensiv. Restul de 90% din totalul consumului de carne de pui provin din păsări crescute convenţional, în adăpost fără ieşire în aer liber, cu microclimat şi furajare controlate", se mai precizează în comunicat.

În România, puii crescuţi în tehnologii alternative în ferme reprezintă circa 3-4% din totalul producţiei realizate. Acest lucru se datorează alegerii consumatorilor, mult mai sensibili la preţ, acest tip de carne având costuri semnificativ mai ridicate şi implicit preţuri de piaţă mai mari.

Conform Programul strategic naţional 2023-2027, măsura de bunăstare superioară a puilor de carne, reglementată prin Ordinului MADR nr. 55 din 2023, prevede ca vârsta minimă de sacrificare să fie de cel puţin 42 de zile.

"Combatem cu fermitate un alt subiect care manipulează opinia publică generând anxietate şi chiar panică la nivelul consumatorilor cu privire la alimentaţia ce conţine carne de pui, precizând că antibioticele sunt permise în creşterea păsărilor doar pentru tratamente curative, la recomandarea şi sub semnătura medicului veterinar, cu respectarea timpului de aşteptare înainte de sacrificarea păsărilor", susţin reprezentanţii UCPR.

Astfel, antibioticele nu se utilizează în mod sistematic în creşterea păsărilor, ci doar ocazional, la nevoie, ca formă de tratament.

"Depistarea reziduurilor de antibiotice, a substanţelor farmacologic active şi a altor reziduuri se realizează în baza Regulamentului 37/2010 şi a Ordinului 95/ 2007. Mai mult decât atât, programul de control oficial pentru reziduuri este aprobat anual de către Comisia Europeană, aceasta stabilind numărul de probe pentru control în funcţie de numărul de păsări din fiecare ţară", precizează sursa citată.

Conform UNCR, tot Comisia Europeană recomandă şi verifică anual metodele de analiză şi control utilizate în laboratoarele de stat, iar recoltarea probelor pentru analize se face inopinat de către ANSVSA care este auditată anual la capitolul reziduuri.

La nivel mondial 85% din toată carnea de pasăre destinată consumului uman provine de la pui de găină, 10% de la pui de curcă şi 5% din alte specii de păsări (raţă, gâscă, bibilică, struţi etc).

UCPR este o asociaţie cu caracter profesional, fără scop lucrativ, non-guvernamentală, autonomă, cu personalitate juridică, construită pe criteriul specificului activităţii de ramură avicolă. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)