Companiile de stat vor reduce cu 50% numărul de consilieri ai directorilor generali şi directorilor generali adjuncţi, iar numărul maxim de membri în consiliile de administraţie, consiliile de supraveghere şi consilii de conducere va fi de şapte persoane, a anunţat miercuri ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş.

"Companii de stat, companii de subordonare locală, 50% reducere număr de consilieri ai directorilor generali, directorilor generali adjuncţi ai tuturor structurilor dacă sunt la nivelul preşedinţilor de consilii de administraţie. Toţi reduc, după modelul ministerelor, numărul de consilieri. Numărul maxim de membri în consiliile de administraţie, consiliile de supraveghere, consilii de conducere, indiferent de denumire a acestora, va fi stabilit, este de maxim şapte persoane. Deci avem şi interval minim şi maxim. Deci o să vedeţi că există o reducere a acestor număr de membri în consiliile de administraţie şi în consiliile de supraveghere. Este inadmisibil ca anumite consilii de administraţie, indemnizaţia celor care conduc să fie dublu salariului unui ministru. Este aproape batjocoritor la adresa acestui patrimoniu pe care îl avem. Sunt pe pieţe de monopol. Trebuie să înţeleagă că au bunuri pe care le administrează şi care sunt proprietatea statului român şi trebuie să gândească în acelaşi mod în care noi gândim la nivelul sectorului public", a spus Marcel Boloş.

În ceea ce priveşte remuneraţia, potrivit ministrul Finanţelor, componentă fixă se reduce la trei salarii medii, iar componenta variabilă poate rămâne la şase salarii, dar trebuie să fie achitate la zi datoriile faţă de buget, programele de investiţii să nu înregistreze întârzieri, volumul de arierate să nu crească şi acolo unde este administrator, să nu fie înregistrate pierderi contabile, altfel componenta variabilă nu se mai primeşte.

"Este absolut uluitor cum componenta variabilă se încasa fără niciun fel de problemă şi companiile de stat sau cele de subordonare locală se adânceau în datorii. Nu faci treabă, nu mai iei componenta variabilă. Regula este simplă. Atenţie controlul financiar al costurilor de achiziţie sub risc. Ce înseamnă acest lucru? Dacă ai făcut o achiziţie, noi avem acum toate informaţiile din sistemul electronic de facturare, dacă ai făcut o achiziţie, dau un exemplu a unui autoturism şi este 100.000 euro şi media achiziţiilor în sectorul public, plus companii de stat este de 23.000 euro, imediat se intră sub risc şi se porneşte controlul asupra acelei cheltuieli pentru a analiza sursa. Iar dacă este o cheltuială nechibzuită, o să vedeţi consecinţele care sunt prezentate în proiectul de ordonanţă de urgenţă. Şi acum urmează partea cea mai interesantă pentru companiile de subordonare centrală şi locală. Normative de personal. Avem şi noi normative de personal în sectorul public şi dumnealor o să aibă aceleaşi normative de personal. Nu mai pot înfiinţa structuri după cum cineva trebuie să fie şef. Sigur că sunt dur cu aceste afirmaţii, dar trebuie să existe o disciplină şi o onestitate faţă de felul în care se gestionează patrimoniul public, atât la nivel de autorităţi publice centrale şi locale, cât şi la nivelul companiilor", a spus Marcel Boloş.

El a declarat că va exista o normă pentru parcul de autoturisme precum cea fixată prin ordonanţa 80 din 2001.

"Aceeaşi normă, cu acelaşi consum de carburanţi vor avea şi dumnealor, ceea ce presupune o disciplină în utilizarea acestui patrimoniu. Şi desigur, impactul este asupra rezultatului profitului net şi asupra modului în care se încasează dividende şi impozit profit la bugetul de stat. Norme pentru indemnizaţii de diurnă, transport, cazare, norme pentru telefonia mobilă, acelaşi plafon au şi dumnealor. Dacă noi facem un efort, fac şi dumnealor acelaşi efort. Şi urmează partea din nou corectă, dar dură cheltuielile de sponsorizare, activităţi sportive, culturale la maxim 0,25% din cifra de afaceri. Aici procentul acesta îl mai testăm, să nu fie o decizie foarte dură, dar necesară", a afirmat Marcel Boloş.

Potrivit ministrului Finanţelor, salariul conducătorii instituţiilor publice autonome, autorităţilor şi agenţiilor autonome nu mai poate depăşi de şase ori indemnizaţia brută a unui ministru.

"Este absolut inacceptabil să auzim în spaţiul public cum diverse autorităţi şi agenţii au salarii halucinante. Nu vreau să dau aici exemple, dar le ştiţi şi dumneavoastră le ştiţi mai bine decât mine. Haideţi să fiind de acord cu această impunere, cu această limită, le ştiţi care sunt instituţiile publice autonome şi le cunoaşte şi nivelul de salarizare. Normative de cheltuieli. Şi dumnealor vor avea aceleaşi normative de cheltuieli la personal, la parcuri de autoturisme, la combustibil, la indemnizaţii de diurnă, transport, cazare şi partea de telefoane mobile. S-a terminat. Nu mai pot dumnealor să fie, într-un fel, noi în sectorul public într-alt fel. Măsurile sunt disproporţionate. Ba la cei anumiţi bugetari nu se aplică. E ca şi la facilităţile fiscale, când pentru unii este mumă, pentru alţii este ciumă. Nu. Este acelaşi tratament corect şi echitabil inclusiv pentru instituţiile publice autonome din subordinea Parlamentului. Salariile personalului din subordine nu mai pot depăşi 80% din indemnizaţia salariul conducătorului de instituţie. Am uitat şi la companiile de stat şi cele locale. Exact acelaşi plafon îl au de 80%, exact acelaşi nivel al funcţiilor de conducere de 8%, deci nu mai pot avea neştire acest nivel al funcţiilor de conducere şi plafonarea salariilor de 80% este valabil şi la companiile de stat", a spus Marcel Boloş.

În opinia acestuia, instituţiile publice autonome, companiile cu capital de stat sau cele de subordonare locală lucrează pentru statul român şi trebuie să aibă o relaţie de onestitate cu cei care apelează la serviciile lor.

"Aceste entităţi, instituţii publice autonome, companii cu capital de stat, companii de subordonare locală trebuie să înţeleagă rostul pentru care există, lucrează pentru statul român şi pentru autorităţile publice locale şi centrale. Nu lucrează cu alt scop. Îmi place să cred că regulile acestea fac şi sunt un moment de cotitură pentru ceea ce înseamnă toate nivelurile acestea ale entităţilor care funcţionează în domeniul public şi să înţeleagă misiunea pe care o au, de a lucra pentru statul român, de a lucra pentru autorităţile publice locale şi centrale şi de a avea o relaţie de onestitate cu cei care apelează la serviciile lor", a mai declarat Marcel Boloş. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)