Excepţiile prevăzute în Legea 158/2023 vor genera costuri care vor pune o presiune suplimentară pe tarifele de distribuţie a energiei electrice şi vor afecta alte tipuri de investiţii programate, semnalează directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, Dana Dărăban.

Conform unui comunicat al ACUE, Legea 158/2023, în vigoare din 3 iunie 2023, prevede dreptul unor clienţi non-casnici, respectiv cei din industria alimentară şi din agricultură (inclusiv sisteme de irigaţii), de a nu achita costurile pentru lucrările de proiectare şi de execuţie a instalaţiei de racordare la reţeaua electrică, contravaloarea acestor costuri urmând să fie suportată de către distribuitorul de energie, care le va recupera prin recunoaşterea în tarif.

"Altfel spus, conform prevederilor aplicabile unui domeniu reglementat, precum sectorul de distribuţie a energiei, costul aferent unor facilităţi de acest gen se va regăsi în valoarea tarifului de distribuţie pentru toţi clienţii, casnici şi non-casnici, din zona respectivă de concesiune. Obligaţia operatorului de distribuţie să asigure finanţarea şi realizarea lucrărilor de proiectare şi execuţie a racordului pentru anumiţi clienţi finali non-casnici, cu recunoaşterea ulterioară a contravalorii în tariful de distribuţie, generează un tratament discriminatoriu, constituie un ajutor de stat incompatibil cu regulile pieţei comune, dar şi cu consideraţiile Comisiei Europene şi instituie un cost suplimentar pentru consumatori", se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, racordarea gratuită oferită unor categorii de clienţi non-casnici este o "socializare" a costului de racordare, întrucât acesta este finanţat iniţial de operatorul de distribuţie şi recunoscut ulterior prin tariful de distribuţie, aplicabil tuturor clienţilor din zona respectivă de concesiune.

"Socializarea costurilor unor lucrări între toţi clienţii aceluiaşi operator de distribuţie generează discriminare, respectiv favorizarea unor anumiţi consumatori", precizează reprezentanţii Federaţiei.

Aceştia subliniază că astfel se instituie un tratament discriminatoriu pentru anumite categorii de operatori economici, deoarece se aplică un tratament diferenţiat şi privilegiat unor anumite categorii de operatori economici, respectiv celor din agricultură şi industria alimentară, în contextul unei situaţii care afectează şi alte categorii de operatori, care nu se circumscriu acestor domenii.

"Într-o atare situaţie, Curtea Constituţională a statuat că "nesocotirea principiului egalităţii în drepturi are drept consecinţă neconstituţionalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului", explică membrii ACUE.

De asemenea, măsura propusă prin Legea 158/2023 îndeplineşte criteriile prevăzute de art. 107, alin. (1) din Tratatul pentru Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), putând fi calificată drept ajutor de stat, respectiv transferul de resurse de stat.

"Normele privind ajutorul de stat cuprind exclusiv măsuri care implică transferul de resurse de stat. Mai mult, nu este necesar ca ajutorul să fie acordat de stat ca atare. Ajutorul poate fi acordat de un organism intermediar public sau privat desemnat de către stat, în cazul de faţă operatorii din sectorul de distribuţie. Transferul financiar în cazul de faţă se realizează sub forma unei scutiri de costuri, prin excepţie de la regula generală", semnalează comunicatul.

Totodată, acordă un avantaj economic operatorilor din industriile agriculturii şi alimentară, pe care aceştia nu l-ar fi obţinut în condiţiile normale ale pieţei, astfel încât aceşti operatori se bucură de acces privilegiat la infrastructură fără a plăti costul de racordare, conform cadrului general aplicabil.

Avantajul economic este şi selectiv, afectând astfel echilibrul între anumite societăţi şi competitorii acestora şi nefiind accesibil altor persoane aflate în situaţii similare; fiind o excepţie prevăzută prin lege, se aplică principiul conform căruia excepţiile sunt de strictă interpretare şi aplicare, astfel încât, niciun alt operator din alt sector nu ar putea invoca, pe cale de analogie, dispoziţiile legii pentru a obţine această facilitate. Mai mult, prin identificarea clară de către legiuitor a codurilor CAEN pentru care se aplică excepţia, caracterul selectiv este confirmat fără dubiu, se mai arată în comunicat.

Sursa citată mai menţionează că măsura are efect potenţial asupra schimburilor comerciale derulate între statele membre ale Uniunii Europene, afectând concurenţa - creându-se un avantaj unei anumite categorii, este afectat echilibrul concurenţial la nivel naţional, însă repercusiunile se reflectă şi în relaţiile economice cu alte state membre.

În acest context, membrii ACUE precizează că susţinerea unor industrii locale, considerate strategice, poate fi făcută prin instrumente transparente, accesibile tuturor operatorilor din sectorul respectiv, soluţia corectă, în linie cu legislaţia naţională şi europeană, fiind aplicarea unor scheme dedicate de ajutor de stat acestor sectoare şi nu modificarea cadrului legislativ primar care guvernează sectorul energetic, "într-un mod care poate fi susceptibil de ajutor de stat nepermis".

O altă soluţie fezabilă este, în opinia reprezentanţilor federaţiei, şi atragerea de fonduri europene pentru reţele noi şi extinderi de reţele în scopul exclusiv al dezvoltării serviciilor de irigaţii şi a sectoarelor cu cod CAEN agricultură.

"Au mai existat astfel de încercări. Ideea gratuităţii a dus la o creştere nesustenabilă a numărului de cereri. Companiile de distribuţie au fost în imposibilitatea de a aloca resursele necesare (umane şi financiare) pentru executarea simultană atât a obligaţiilor preexistente prin programele anuale de investiţii aprobate de ANRE, cât şi a obligaţiilor suplimentare care au decurs din modificările legislative. În cazul excepţiilor introduse prin Legea 158/2023, aceste costuri vor pune o presiune suplimentară pe tarifele de distribuţie şi, nu în ultimul rând, vor afecta alte tipuri de investiţii programate", a declarat Dana Dărăban, directorul executiv al ACUE.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)