Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale doreşte o implicare mai mare a organizaţiilor neguvernamentale în asistenţă socială şi crearea unui parteneriat solid şi transparent cu reprezentanţii societăţii civile, conform unui comunicat remis, marţi, AGERPRES.

Astfel, pornind de la ideea că serviciile sociale trebuie să se concentreze asupra creşterii calităţii vieţii beneficiarilor, MMMSS a organizat luni o întâlnire de lucru consultativă cu reprezentanţii societăţii civile, în cadrul căreia au fost semnalate principalele probleme care au dus la situaţia abuzivă din cadrul centrelor de îngrijire, pe care doreşte să o remedieze, în primul rând, "prin crearea unui parteneriat solid şi transparent cu reprezentanţii societăţii civile", se menţionează în comunicat.

"Pentru a nu permite perturbarea activităţii furnizorilor care respectă standardele minime şi drepturile beneficiarilor, am propus ca aceste reuniuni să fie lunare, în aceeaşi formulă minim (aşteptăm participarea mai multor ONG-uri) unde vom invita autorităţile publice cu atribuţii de control, pentru a identifica formula corectă în demersul iniţiat. De asemenea, se vor constitui de urgenţă două grupuri de lucru împreună cu specialişti din cadrul societăţii civile pentru modificarea Legii 448/2006, actualizată 2020, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap şi a Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale", mai precizează sursa citată.

Totodată, ministerul a solicitat urgentarea modificării Legii 292/2011 a asistenţei sociale, care în prezent se află în procedură de avizare interministerială.

Potrivit reprezentanţilor MMSS, în cadrul grupurilor de lucru se va urmări: adaptarea legislaţiei la nevoile societăţii civile cu privire la activitatea centrelor de îngrijire; lansarea unei proceduri transparente, deschise, pentru implementarea unui mecanism de monitorizare care va viza evaluarea calităţii serviciilor, dar si respectarea drepturilor beneficiarilor; criteriile de selecţie care trebuie să fie transparente, obiective şi predictibile, iar stabilirea acestora realizată într-o maniera participativă; modificarea procedurilor de avizare, monitorizare control, cu implicarea tuturor factorilor decizionali.

"Având în vedere că în spaţiul public au apărut o serie de articole referitoare la întâlnirea de luni cu privire la faptul că au fost invitate ONG-uri care sunt plătite de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, facem precizarea că Organizaţiile reprezentante ale persoanelor cu dizabilităţi, membre ale Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România, care sunt plătite lunar, conform legislaţiei în vigoare de MMSS, nu au fost invitate la această dezbatere, tocmai, pentru a nu afecta demersul de consultare iniţiat de ministrul Muncii şi totodată pentru a elimina orice incidenţă de conflict de interese. Împreună dorim să identificăm cele mai bune soluţii care să conducă la creşterea calităţii serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice şi persoanele cu dizabilităţi instituţionalizate, într-un mod eficient, prin remedierea anumitor deficienţe şi îmbunătăţirea sistemului de servicii sociale aşa încât să devină mai responsabil, relevant şi eficace", se mai precizează în comunicat.

Precizările MMSS vin în contextul publicării scrisorii deschise a Platformei Sociale din România cu privire la situaţia persoanelor vârstnice şi a persoanelor cu dizabilităţi instituţionalizate, prin intermediul căreia furnizorii neguvernamentali de servicii sociale îşi exprimă nemulţumirea că "instituţiile abilitate nu sunt încă pregătite să realizeze constant aceste monitorizări ale drepturilor omului, ele însele, în paralel cu organizaţiile societăţii civile".

De asemenea, aceştia condamnă faptul că "structurile de control ale Statului, în aceste zile, în loc să se concentreze pe instituţiile cunoscute ca fiind neconforme cu standardele de calitate din sectorul social, controlează cu echipe supradimensionate de persoane (Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială - AJPIS, Direcţia de Sănătate Publică - DSP, Inspectoratul Teritorial de Muncă - ITM, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor - CJPC, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - DSVSA, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă - ISU şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean -IPJ) orice serviciu cu componentă rezidenţială".

Furnizorii neguvernamentali de servicii sociale reamintesc faptul că, în România, organizaţiile neguvernamentale (non-profit) reprezintă aproximativ 45% din totalul furnizorilor acreditaţi de servicii sociale şi nu beneficiază încă de un nivel al finanţării publice necesare pentru acoperirea costurilor de bază, majoritatea făcând eforturi considerabile pentru a asigura continuitatea serviciilor lor şi investind masiv în calitatea acestor servicii, în formarea personalului, în modernizare şi inovare.

De asemenea, ei se declară îngrijoraţi de faptul că foarte mulţi operatori, majoritatea cu caracter for-profit, "acţionează sub acoperirea altor domenii (de exemplu turism) pentru a gestiona servicii rezidenţiale pentru vârstnici, în condiţii discutabile, fără obligaţia de a se supune legislaţiei de control din asistenţa socială".

"Solicităm Guvernului ca această situaţie condamnabilă în sectorul serviciilor pentru vârstnici să reprezinte un semnal de revizuire radicală a modului în care serviciile sociale sunt susţinute, finanţate şi modernizate în România. Membrii Platformei Sociale militează de peste 15 ani pentru o finanţare adecvată a sectorului, în care banul urmează beneficiarul, însoţită obligatoriu de transparenţă şi tratament egal al furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale. Am asistat de prea multe ori la situaţii în care serviciile publice au continuat să funcţioneze şi să primească bani publici de la bugetul de stat, chiar şi atunci când nu erau acreditate sau licenţiate, iar judeţul Ilfov a fost mulţi ani un campion al acestor situaţii", se menţionează în scrisoarea deschisă.

Membrii platformei mai semnalează că în multe localităţi sau judeţe, "persoane din aparatul public, sau apropiate politic de reprezentanţi ai administraţiei", au creat ONG-uri pentru a putea accesa fonduri publice sau europene, prin modalităţi specifice sectorului neguvernamental, de cele mai multe ori calitatea acestor servicii fiind total neconformă cu standardele minime de calitate.

Membrii Platformei Sociale din România subliniază că în România sistemul de asistenţă socială are nevoie de toţi furnizorii acreditaţi, fie publici sau privaţi, dar exigenţele de calitate şi de funcţionare trebuie să fie aceleaşi pentru toţi, în interesul direct al beneficiarilor acestor servicii.

"Cerem ferm Guvernului să atribuie sectorului de asistenţă socială importanţa necesară, în politicile publice guvernamentale, pentru ca astfel de situaţii să nu mai apară, dar cu prioritate solicităm ca aceia care trebuie să răspundă pentru această situaţie dramatică să îşi asume răspunderea în mod public", punctează sursa citată.

Scrisoarea deschisă a fost transmisă ca urmare a situaţiei descoperite săptămâna trecută la trei azile din Voluntari, unde aproape 100 de persoane în vârstă au fost salvate de poliţişti şi procurori ai DIICOT, în urma efectuării unor percheziţii.

Potrivit anchetatorilor, începând cu luna noiembrie 2020, în judeţul Ilfov, ar fi fost constituite două grupuri infracţionale organizate, în scopul exploatării persoanelor cu dizabilităţi sau aflate în situaţii vulnerabile, exploatarea victimelor fiind realizată prin supunerea la tratamente inumane ori degradante, prin exploatarea muncii neremunerate a acestora, prin constrângere şi exercitare de acte de violenţă fizică. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa foto: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale / Facebook.com