Asociaţiile din domeniul regenerabilelor avertizează că modificările la OUG 153/2022 pun în pericol investiţii de miliarde de lei
Asociaţia Română pentru Energie Eoliană ( RWEA) şi Asociaţia Industriei Fotovoltaice din România (RPIA) avertizează că modificările aduse OUG 153/2022 pun în pericol investiţii de miliarde de lei şi ratarea ţintelor de decarbonizare asumate la nivel european.
Conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES, cele două asociaţii, reprezentând producători, dezvoltatori şi prestatori de servicii şi echipamente din sectorul energiei regenerabile, fac, din nou, un apel de forţă majoră la preşedintele României, Parlament şi Guvern pentru asigurarea unui cadru legislativ care să sprijine investiţiile în energie din surse regenerabile.
"Constatăm cu mare îngrijorare că, în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 28 iunie 2023, a fost adoptată o formă modificată a Legii de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă 153/2022 ("Legea"), act care a făcut anterior obiectul unei cereri de reexaminare formulată de preşedinte, fiind implementate în această versiune finală a actului legislativ o serie de amendamente ce contravin fundamentelor pieţei de energie şi recomandărilor regulamentelor europene recent adoptate. RWEA şi RPIA atrag atenţia asupra consecinţelor extrem de grave pe care decizia de a se renunţa la o serie de amendamente ce erau incluse în forma iniţială a Legii urmează să le aducă, precum şi asupra faptului că a fost omisă în continuare adresarea unor probleme fundamentale ale cadrului legislativ existent. Ca urmare a acestor decizii, investiţiile existente şi viitoare în energie din surse regenerabile sunt expuse unui risc major", se menţionează în comunicat.
În 2022, cele două asociaţii au semnalat că există riscul să se ajungă într-o situaţie fără precedent în România, în care capacităţile de producţie a energiei din surse regenerabile în funcţiune să fie afectate iremediabil. În cazul producătorilor de energie din surse regenerabile, dacă se va menţine aplicarea Contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică în forma actuală, respectiv cu considerarea în formula de calcul a tuturor veniturilor, fără a se ţine cont într-un mod echitabil şi de cheltuieli, producătorii vor continua să acumuleze pierderi, punând în pericol stabilitatea întregului sistem energetic naţional, precum şi eforturile susţinute, de-a lungul a mai mult de un deceniu, pentru îndeplinirea obiectivelor de tranziţie energetică, spun reprezentanţii celor două asociaţii.
"Am atras atenţia anterior că orice formulă de supraimpozitare trebuie să ţină cont de caracterul volatil al producţiei din surse regenerabile, care, prin definiţie, nu poate produce aceeaşi cantitate în mod constant. Formulele de supraimpozitare trebuie să se aplice pe venitul net realizat în urma deducerii cheltuielilor necesare pentru achiziţia de energie pentru profilare şi cheltuielilor pentru dezechilibrele înregistrate, cheltuieli care, în cazul producătorilor din surse regenerabile, reprezintă o componentă substanţială şi indispensabilă din costurile curente de operare. Altfel, discutăm despre supraimpozitarea pierderii. Pentru o înţelegere corectă şi completă a întregului context, am prezentat autorităţilor particularităţile industriei de energie regenerabilă ce prezintă incidenţă asupra Contribuţiilor la Fondul de Tranziţie Energetică datorate de producătorii de energie electrică care realizează venituri suplimentare, cât şi datorată pentru veniturile obţinute din contractele financiare de asigurare a riscurilor (hedging)", precizează sursa citată.
Potrivit RWEA şi RPIA, impactul negativ asupra companiilor din industria regenerabilelor este cauzat de formula de calcul a Contribuţiei datorată de producători, deoarece, în conformitate cu prevederile capitolului legat de cheltuieli, nu sunt recunoscute costurile cu achiziţia de energie necesară pentru onorarea contractelor de vânzare-cumpărare cu livrare fizică atunci când sursa de energie nu este disponibilă (când nu bate vântul / când gradul de însorire este redus).
Impactul negativ este, de asemenea, cauzat de cheltuielile cu dezechilibrele, care sunt recunoscute doar în proporţie de 5% din valoarea energiei electrice vândute, în condiţiile în care standardul în industrie arată dezechilibre înregistrate de centralele eoliene de circa 40%, respectiv 25% în cazul centralelor solare.
"De aceea, este imperios necesar să fie luate în considerare, la modul de calcul al Contribuţiei datorate de producătorii de energie electrică, cheltuielile pentru achiziţionarea energiei electrice pentru asigurarea livrărilor conform obligaţiilor contractuale, precum şi cheltuielile cu dezechilibrele, într-un procent diferenţiat, superior, pentru producătorii din surse regenerabile, conform standardelor din industrie. În ceea ce priveşte mecanismul de calculare şi plată a Contribuţiei pentru veniturile din Contractele de hedging, considerăm că rămâne necesară schimbarea mecanismului de reţinere la sursă prin introducerea obligaţiei de autodeclarare/autoimpunere de către operatorii care oferă servicii de hedging, având în vedere că mecanismul de reţinere la sursă, aplicabil la acest moment şi menţinut în continuare şi în urma modificărilor aduse de Lege, creează un impact major pentru producătorii de energie din surse regenerabile, ajungându-se în fapt, din cauza lipsei de claritate cu privire la aplicarea formulei de calcul, la o nouă suprataxare a acestora", semnalează cele două organizaţii.
Aceştia explică faptul că, în cazul în care producătorul de energie regenerabilă vinde în avans producţia estimată, necunoscând astfel cu o precizie rezonabilă producţia efectivă pe care o va realiza, acesta va fi forţat să achiziţioneze o parte din cantitatea de energie contractată la vânzare din piaţă, pentru a acoperi obligaţiile contractuale ferme de livrare. În cazul în care nu va achiziţiona această diferenţă dintre energia contractată şi cea efectiv produsă din piaţă, el va rămâne cu volume în piaţa de echilibrare, o piaţă extrem de penalizatoare şi care generează în plus şi presiune asupra sistemului ca întreg.
"Din acest motiv, recunoaşterea în formula de calcul a Contribuţiei, a cheltuielilor cu achiziţia de energie necesară pentru onorarea contractelor de vânzare-cumpărare cu livrare fizică este absolut vitală pentru funcţionarea producătorilor din surse regenerabile. Vorbim astfel de măsuri indispensabile, nu pentru a asigura profituri mai mari producătorilor din surse regenerabile, ci pentru supravieţuirea acestora în condiţii de minimă
rentabilitate economică", se mai precizează în comunicat.
RWEA şi RPIA atrag atenţia că modificările incluse în forma finală a Legii contravin "interesului naţional pe plan energetic şi obiectivelor asumate cu privire la tranziţia către surse regenerabile de energie", rezultatul fiind că România va fi ocolită de investitori, într-un moment în care nevoia de noi capacităţi de producţie este mai mare ca niciodată.
"Pentru evitarea tuturor acestor consecinţe nedorite şi protejarea intereselor naţionale pe termen lung în sectorul energetic, este necesară în continuare o revizuire şi modificare substanţială a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2022, pentru crearea unui cadru echitabil şi care să ţină cont de particularităţile şi provocările unice pe care operarea capacităţilor de producţie din surse regenerabile le presupun. Cu siguranţă, viitorul Uniunii Europene va fi unul verde. Energia regenerabilă este o prioritate pentru ţările europene, iar România trebuie să ţină pasul, să-şi asume de urgenţă angajamente şi să acţioneze pentru stimularea producţiei de energie din surse regenerabile, aşa cum face şi recomandă Comisia Europeană ţărilor membre UE", subliniază companiile de pe piaţa regenerabilelor.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu , editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
BNR: România rămâne pe ultimul loc în UE la intermediere financiară
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în funcție de ponderea creditului neguvernamental în PIB, indicatorul situându-se la 22%, față de media europeană de 66%, potrivit Raportului asupra stabilității financiare al BNR. 'România continuă să se situeze pe ultima poziție în Uni
BNR: Litigiile generate de amenzile privind ROBOR pot depăși valoarea sancțiunilor aplicate băncilor
Litigiile care ar putea fi inițiate de clienții băncilor în urma amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței în cazul ROBOR ar putea genera pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul sancțiunilor, avertizează Banca Națională a României în Raportul asupra stabilității financiare publicat luni. Potrivit raportul
MMAP: Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în condiții similare cu cele din 2025
Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în formatul similar cu programul care a funcționat în ultima sesiune dedicată persoanelor fizice din anul 2025, iar bugetul total alocat se ridică la 300 de milioane de lei, a anunțat luni Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Astfel, introducerea noilor criterii privind
BNR: Creditele neperformante ale companiilor au urcat la 5,6%, în martie 2026
Calitatea portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare s-a deteriorat, rata creditelor neperformante (NPL) urcând la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce pe segmentul populației aceasta s-a îmbunătățit, arată Raportul asupra stabilității financiare publicat l
BNR: Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin ridicate, pe fondul dezechilibrelor interne și al tensiunilor geopolitice
Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin la un nivel ridicat, similar evaluărilor din raportul anterior, pe fondul persistenței dezechilibrelor și vulnerabilităților interne, precum și al amplificării tensiunilor geopolitice la nivel global, potrivit Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2026, publicat luni de Banca Națională a Români
Transformările din industria auto impun reevaluarea politicilor de prețuri de transfer (opinie)
Tranziția către vehicule electrice, volatilitatea costurilor și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare impun reevaluarea periodică a politicilor de prețuri de transfer și a modului în care sunt distribuite funcțiile, riscurile și profiturile în cadrul grupurilor multinaționale, potrivit unui material de opinie publicat de Deloitte România.
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni peste 1,575 miliarde lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 1,575 miliarde lei de la bănci, prin două emisiuni de titluri de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Astfel, MF a atras 463,3 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu o maturitate reziduală la 106 luni, la un randament mediu de 6,65% pe an.
Dăianu: Nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre, ci erorile de politici macroeconomice și calitatea instituțiilor
Dezechilibrele macroeconomice ale României sunt cauzate de erori de politici macroeconomice și de slăbiciunea instituțiilor, nu de modelul de creștere economică, iar aderarea la zona euro nu este posibilă atât timp cât România înregistrează deficite mari, afirmă președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-un material de op
Sindicaliști feroviari, despre măsura de colectare a sesizărilor online: Investițiile au fost amânate ani la rând, iar subfinanțarea a devenit o constantă
Problemele din sistemul feroviar sunt cauzate de lipsa investițiilor și de subfinanțarea cronică, nu de activitatea salariaților, iar realitatea căii ferate nu poate fi înțeleasă doar prin sesizările transmise online de călători, susțin reprezentanții Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane. Luni, ministrul interimar al
Bulgaria și România, țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în luna mai
Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au crescut atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană (UE) în luna mai, însă România se numără printre statele membre cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform acestor date,
Loteria Română: A fost câștigat premiul de categoria I de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică
Premiul de categoria I în valoare de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică a fost câștigat, a anunțat, luni, Loteria Română. Biletul norocos a fost jucat la o agenție loto din Covasna. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică
România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE, în luna mai
Vânzările cu amănuntul au crescut în zona euro și în Uniunea Europeană în luna mai, însă România a avut cea mai puternică scădere a vânzărilor din blocul comunitar, în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform oficiului european, vânzările cu amănuntul au crescut cu 1,6% în zona eur
Digitalizarea fiscală ar putea extinde controalele în zona salarizării (analiză)
Companiile ar trebui să acorde o atenție sporită proceselor de salarizare, în condițiile în care digitalizarea fiscală ar putea extinde cerințele de raportare și verificare și în această zonă, potrivit unei analize realizate de EY România. 'După SAF-T, e-Factura și e-Transport, companiile ar trebui să privească mai atent zona de sal
Petrescu: Listarea Electrica, un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală
Listarea companiei Electrica rămâne un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală și când statul, piața și reglementatorii lucrează în aceeași direcție, bursa poate deveni o formă de modernizare economică, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. &
Piața de fuziuni și achiziții din România a crescut la 5,2 miliarde euro în primul semestru (analiză)
Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat, în primul semestru al acestui an, 162 de tranzacții anunțate, cu o valoare de 5,2 miliarde de euro, în creștere cu 89% față de primul semestru din 2025, potrivit unei analize realizate de PwC România. Conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES, numărul tranzacțiilor a spori









