Nivelul de apreciere a climatului investiţional atinge un nou record pozitiv (51%), intenţiile de creştere a operaţiunilor şi planurile de investiţii în 2023 fiind în continuare la niveluri ridicate, arată un sondaj realizat de AmCham România.

Rezultatele celei de-a 5-a ediţii a sondajului privind calitatea climatului investiţional - AmCham Business indică un optimism în creştere faţă de ediţiile anterioare cu privire la potenţialul economic al României, confirmat de menţinerea unor intenţii consistente de investiţii în următoarele 12 luni şi planuri de extindere în orizontul următorilor 3 ani.

"Membrii AmCham cred în România. Optimismul lor este la un nivel record, perspectivele de investiţii sunt promiţătoare, la fel şi rezultatele aşteptate pe termen mediu şi scurt - acesta este cel mai bun mesaj pe care îl puteam transmite din partea comunităţii noastre în anul în care aniversăm 30 de ani de AmCham în România. Cele mai mari aşteptări ale mediului de afaceri vizează măsuri cu un efect mare de angrenare în economie, cum sunt investiţiile în infrastructură, absorbţia şi utilizarea finanţării europene, accelerarea digitalizării serviciilor publice şi menţinerea unui cadru fiscal-bugetar predictibil şi competitiv. Acestea sunt cu atât mai importante cu cât sunt esenţiale pentru priorităţile strategice ale României precum aderarea la OCDE, implementarea PNRR sau consolidarea parteneriatului economic cu SUA", a declarat Cristian Sporiş, preşedintele AmCham Romania.

Conform sursei citate, pentru climatul investiţional în ansamblu, calificativul bun şi foarte bun a fost acordat în ediţia din 2023 de 51% dintre companiile participante la sondaj, faţă de 39% anul trecut, în creştere şi raportat la percepţia din 2019, înainte de pandemie.

"Nivelul ridicat de optimism poate fi un indicator al faptului că impactul presant al multiplelor crize manifestate în ultimii ani începe să se estompeze, dar şi al încrederii în oportunităţile de dezvoltare a României", susţin autorii cercetării.

Încrederea sporită vine şi din rezultatele de business din 2022, în creştere la toate capitolele analizate faţă de nivelul anticipat: venituri (67%), număr de angajaţi (51%) şi investiţii realizate (55%). Companiile îşi menţin o perspectivă optimistă, anticipând performanţe similare pe toate cele trei palierele şi pentru anul în curs, ceea de denotă maturitate şi rezilienţă dobândite prin depăşirea provocărilor şi incertitudinii din ultimii ani.

În ceea ce priveşte cele mai apreciate condiţii de piaţă, calitatea infrastructurii digitale se situează pentru al cincilea an consecutiv pe prima poziţie, în creştere de la 49% în 2022 la 57%, fiind urmată de calitatea capitalului uman, pe care 47% dintre respondenţi îl găsesc bun şi foarte bun.

În contrast, topul celor mai puţin apreciate condiţii de piaţă este stabilit prin calificativele de slab şi precar acordate pentru fiecare dintre primele cinci de majoritatea companiilor participante la sondaj. Cu 84%, calitatea infrastructurii de transport surclasează în ediţia din acest an debirocratizarea, care rămâne pe locul 2 cu 74%. Urmează calitatea infrastructurii de sănătate (68%), preţul energiei (65%) şi predictibilitatea cadrului de investiţii (62%).

Cu privire la avantajele competitive care rămân relevante pentru Romania în perioada post-pandemie şi în contextul geopolitic regional, apartenenţa la Uniunea Europeană a rămas pe primul loc (82%), urmată de statutul de membru NATO (60%). Celelalte avantaje competitive incluse în sondaj s-au apreciat faţă de nivelul din 2022 astfel: calitatea capitalului uman (53% faţă de 42%), nivelul competitiv de impozitare a companiilor (33% faţă de 31%). Calitatea infrastructurii digitale care a rămas relativ la fel (28% faţă de 29%).

"Nivelul record de optimism este dublat de vigilentă şi prudenţă, cum era şi de aşteptat după o perioadă de crize multiple. Pentru ca acest optimism să se transforme în creştere economică este nevoie de consolidarea condiţiilor de piaţă căutate şi apreciate de investitori, şi în acelaşi timp de identificarea, asumarea şi dezvoltarea de avantaje competitive suplimentare, relevante pentru noile modele economice centrate pe sustenabilitate, tranziţie verde şi transformare digitală. Siguranţa foarte apreciată de investitori este asigurată prin apartenenţa la UE şi NATO, dar ţinta noastră trebuie să fie ca avantajele care derivă din politica economică şi socială, cum ar fi calitatea şi disponibilitatea capitalului uman sau politica fiscală, să fie în centrul ofertei investiţionale a României", a declarat Elisabeta Moraru, vice-preşedinte AmCham România.

În ceea ce priveşte finanţarea, fondurile proprii se regăsesc în continuare între sursele la care apelează cele mai multe companii (86%), urmate de împrumuturile bancare, care înregistrează anul acesta o creştere semnificativă, de la 35% în 2022 la 65% în 2023. La fel de mult creşte şi ponderea împrumuturilor de acţionari, de la 29% în 2022, la 65% anul acesta. Fondurile europene, incluse pentru prima dată în ediţia din acest an, sunt o opţiune pentru 39% dintre respondenţi. Se menţine un trend pozitiv în ceea ce priveşte accesarea finanţărilor din pieţele de capital şi private equity, fiecare înregistrând ponderi aproape duble faţă de anul trecut.

"Pentru realizarea planurilor de investiţii, companiile se bazează pe un mix de surse de finanţare. În condiţiile în care 66% dintre companii prefigurează o creştere a costurilor de finanţare, credem că impactul acestora se poate atenua prin valorificarea la maximum a fondurilor europene disponibile şi prin creşterea finanţării prin piaţa de capital. Pentru acest lucru este nevoie de o creştere a capacităţii de absorbţie a finanţării europene, fie că vorbim de PNNR sau de programele operaţionale, aşa încât companiile să poată participa la implementarea de proiecte strategice. Eficientizarea întregului cadru de accesare şi utilizare a finanţării europene la nivel naţional va ajuta şi la o structură mai sănătoasă a bugetului de stat, la finanţarea deficitului, unul din riscurile macroeconomice care generează cea mai mare îngrijorare pentru comunitatea de afaceri", a punctat Andrei Andreescu, vice-preşedinte AmCham România.

La capitolul îngrijorări, de departe cea mai puternică este generată de tensiunea din piaţa muncii, care atinge o cotă de avarie, în condiţiile în care 94% dintre companiile participante la sondaj au dificultăţi în a găsi angajaţi potriviţi.

Problemele structurale din piaţa muncii, cauzate de evoluţia demografică negativă, migraţia, disparităţile dintre regiuni, dintre rural şi urban, calitatea slabă şi inadecvarea sistemului de educaţie, s-au acutizat, iar cel mai puternic se resimt în regiunile cele mai dezvoltate, care cumulează aproximativ 70% din deficitul de forţă de muncă, arată analiza AmCham realizată de PwC.

"Criza de personal calificat şi nu numai reprezintă cea mai mare limitare a capacităţii României de a-şi atinge potenţialul de creştere pe termen scurt, mediu şi lung. În paralel cu politici publice care să adreseze problemele sistemice, şi care vor produce efecte în timp, se impun măsuri urgente pentru a asigura măcar parţial necesarul de forţă de muncă în economie. Multe state europene care se confruntă cu provocări similare fac eforturi de integrare pe piaţa muncii a tinerilor şi a populaţiei inactive, căută să valorifice segmentul de populaţie care deţine competenţe necesare pe piaţa muncii şi au crescut capacitatea administrativă pentru absorbţia muncitorilor extra comunitari. Astfel de măsuri sunt la fel de necesare, fezabile şi urgente şi pentru România", a declarat Alexander Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham Romania.

Evaluarea membrilor AmCham prin intermediul ediţiei 2023 a Sondajului privind calitatea climatului investiţional, atât în ceea ce priveşte sursele de optimism cât şi cele de îngrijorare, sunt cu atât mai importante cu cât anul 2023 este un an pre-electoral şi orice măsuri decuplate de realitatea economică ar putea genera dezechilibre costisitoare pentru România.

În acest context, AmCham România va continua să promoveze un dialog constructiv şi de substanţă pe marginea priorităţilor pentru agenda economică, contribuind cu recomandări de politici publice şi măsuri orientate spre consolidarea competitivităţii economice a României.

La sondajul AmCham privind calitatea mediului investiţional, ediţia 2023, realizat în mai, au participat 40% din totalul de 530 companii membre AmCham Romania, la nivel de CEO sau CFO. Dintre acestea, 48% sunt contribuabili mari, 32% - contribuabili mijlocii şi 20% - contribuabili mici, conform clasificării ANAF.

AmCham Romania a fost înfiinţată în anul 1993 şi anul acesta aniversează 30 de ani de prezenţă şi activitate în Romania. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)