Un studiu efectuat de către specialişti ai Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca arată că e nevoie în întreaga ţară de o reţea de terminale intermodale care să permită transportul de marfă în regim feroviar pe distanţe mai lungi, asemănătoare celui care este în construcţie la Aiud, printr-o investiţie greenfield de 20 milioane de euro, şi care va asigura conectivitatea comercială a Transilvaniei cu portul Constanţa şi principalele hub-uri logistice din Europa.

Studiul efectuat de specialiştii Centrului Interdisciplinar pentru Ştiinţa Datelor (CISD) din cadrul UBB arată că investiţia de la Aiud "vine în întâmpinarea reglementărilor Comisiei Europene cu privire la transportul intermodal şi în avans faţă de investiţiile pe care statele membre vor trebui să le facă în următorii ani pentru a se alinia la legislaţia europeană şi la ţintele de reducere a CO2".

"Importanţa acestui proiect pentru Transilvania şi pentru întreaga Românie e dată de faptul că, în condiţiile în care EU Green Deal (zero emisii de CO2 până în 2050) are ca ţintă dublarea transportului de marfă pe calea ferată, terminalul intermodal asigură transferul rapid al mărfii din regim rutier în regim feroviar prin intermediul containerelor, reprezentând o infrastructură absolut necesară pentru atingerea acestui obiectiv. În acest moment, în Transilvania nu există terminale de mare capacitate care să asigure condiţiile necesare acestei tranziţii. Iar acest impact este cu atât mai important cu cât România nu are infrastructura rutieră atât de dezvoltată ca alte state europene şi, implicit, transportul de marfă în sistem rutier nu face decât să aglomereze şi mai mult reţeaua rutieră", se afirmă într-un comunicat de presă referitor la acest studiu transmis marţi de către UBB.

Reprezentantul companiei DP World România, Marian Drăgoi, care derulează investiţia de la Aiud a subliniat că alegerea Transilvaniei şi a Aiudului nu este deloc întâmplătoare.

"DP World este unul dintre cei mai importanţi facilitatori ai comerţului global, prezent, în momentul de faţă, în peste 75 de ţări şi are un număr de peste 100.000 de salariaţi. DP World este prezentă în România, în Portul Constanţa din 2004, când a început operarea unui terminal de containere, dedicat operării de containere, iar după 2009 s-a orientat către a diversifica operaţiunile portuare. Recent a intrat în zona de logistică, de aici şi iniţiativa de a dezvolta acest proiect în zona Transilvaniei, în Aiud. Este un proiect extrem de ambiţios. De ce Transilvania, de ce Alba, de ce Aiud? Pentru că suntem într-o zonă puternic industrializată, o zonă cu o dezvoltare a infrastructurii de transport extrem de puternică în România şi dorim să creăm o punte între Portul Constanţa şi această zonă, extrem de importantă din punct de vedere economic. Proiectul terminalului intermodal Aiud va avea o suprafaţă de 82.000 metri pătraţi, cu acces la calea ferată, atât pe parte feroviară, cât şi transport terestru. Vom încerca, în primă fază a operaţiunilor, să operăm un tren pe săptămână, pe relaţia Constanţa - terminal Aiud, urmând ca, în viitor, să atingem un volum de, sperăm noi, un tren pe zi'', a afirmat Marian Drăgoi, citat în comunicatul UBB.

Analiza specialiştilor UBB de la CISD (Darie Moldovan, Codruţa Mare, Ciprian Moldovan), la care au lucrat şi opt studenţi, a pornit de la starea economiei locale, practicile curente în logistică şi transporturi de marfă, oportunităţile şi provocările transportului intermodal, dar are în vedere şi schimbările recente în legislaţia privind transferul modal. În primul rând s-a pornit de la examinarea stării economiei locale, evidenţiind informaţii cheie despre industriile şi companiile ce pot fi influenţate de transferul modal, precum şi gradul de accesibilitate rutieră între terminalul intermodal al DP World (România) din cadrul Aiud Logistic Park şi oraşele dintr-o proximitate de 200 kilometri, în condiţiile în care 11 municipii se află la mai puţin de 100 kilometri de acesta.

"Pe de altă parte, trebuie ţinut cont de faptul că adoptarea transportului intermodal este încă în stadiile incipiente în România, iar companiile văd ca principal impediment în alegerea transportului feroviar timpii de tranzit crescuţi. Totodată, însă, trebuie avut în vedere că tranziţia transportului pe distanţe lungi dinspre rutier către feroviar face parte din strategia Uniunii Europene de reducere a emisiilor de carbon, iar transportul intermodal răspunde cel mai bine acestei strategii. Regulamentul Trans-European Transport Network (TEN-T), estimat a fi adoptat în acest an, va prevedea obligativitatea statelor membre de a evalua necesitatea de noi terminale intermodale pe parcursul a trei ani", evidenţiază comunicatul UBB.

De asemenea, studiul respectiv subliniază că "va fi nevoie de o reţea de astfel de terminale la nivelul întregii ţări pentru ca acest mod de transport să devină eficient şi atractiv pentru companii, alături de investiţiile în infrastructura feroviară care să crească viteza medie de circulaţie pe calea ferată".

Investiţia de peste 20 de milioane de euro este derulată, începând din martie anul trecut, în satul Decea de lângă Aiud de către compania DP World din Emiratele Arabe Unite, reprezentanţii acesteia anunţând, într-o conferinţă de presă susţinută în luna octombrie 2022, că terminalul intermodal ar trebui să devină operaţional în acest an. Obiectivul investiţiei este de a conecta mult mai uşor producătorii şi exportatorii din zona Transilvaniei de Marea Neagră, Marea Nordului şi Marea Adriatică, precum şi de restul Europei continentale, prin transport de cale ferată.

Capacitatea de stocare va fi de 3.000 de containere în orice moment, iar cea de procesare de 50.000 de containere pe an, în primii trei ani. Pe lângă containere, vor putea fi procesate şi semi-remorci. Investitorul a estimat că se vor reduce semnificativ costurile pentru exportatori, prin trecerea de la transport rutier la cel feroviar sau naval. În acelaşi timp, se va obţine şi o reducere a emisiile de dioxid de carbon, în condiţiile în care marfa care ar fi fost transportată de mii de camioane va fi procesată pe calea ferată, trecându-se de la transportul diesel la cel electric.

Transportul intermodal de marfă se referă la utilizarea mai multor tipuri de transport (rutier, feroviar, fluvial, maritim) pe parcursul expediţiei mărfii, cu scopul de a optimiza costurile şi a eficientiza lanţul de aprovizionare. De asemenea, amintim că tranziţia transportului pe distanţe lungi dinspre rutier către feroviar (mai mari de 350 km) face parte din strategia Uniunii Europene de reducere a emisiilor de carbon, iar transportul intermodal răspunde cel mai bine acestei strategii. AGERPRES / (AS - autor: Marius Avram, editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dădârlat)