Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3,472 milioane de elevi şi studenţi, în anul şcolar/universitar 2022-2023, în scădere cu 23.000 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică.

Populaţia şcolară a crescut comparativ cu anul precedent doar în învăţământul antepreşcolar şi preşcolar (+1,7%). Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2021-2022 a fost 503.500 elevi şi studenţi, în creştere cu 5,7% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.

În anul şcolar/universitar 2022-2023, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,3%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,1%, respectiv 15,8%).

Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,2% au fost elevii şi studenţii de sex feminin şi 72,8% elevii şi studenţii care au studiat în mediul urban.

Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul antepreşcolar şi preşcolar sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+9.200 copii).

În învăţământul postliceal au fost înscrişi 86.700 elevi, acest nivel educaţional fiind cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,5%).

Învăţământul superior a înregistrat o diminuare accentuată a numărului de studenţi înscrişi (-15.300 studenţi) în anul şcolar 2022-2023, urmat de învăţământul profesional (cu -8.700 elevi) şi de învăţământul liceal (cu -2.500 elevi).

Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,4%) în unităţile şcolare publice.

Pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (48,7%).

Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (84,4%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

În anul universitar 2022-2023 au fost înscrişi în învăţământul superior 538.700 studenţi, din care 55,3% au fost studente.

Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (24,0% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (19,2% din totalul studenţilor).

Unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2022-2023 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (56,4%), liceal (20,7%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (18,2%).

În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2022-2023 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (589.500 persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (527.200 persoane).

Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni arată că ponderea cea mai ridicată s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,8%).

La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Nord-Est (1,8%) şi Bucureşti-Ilfov (1,9%).

În învăţământul superior ponderea numărului de studenţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (32,3%).

În anul şcolar/universitar 2022-2023, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 240.700 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 14 elevi/studenţi la un cadru didactic.

Ponderea personalului didactic de sex feminin era majoritară, atât la nivelul sistemului educaţional preuniversitar (82,8%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (81,9%), postliceal (76,8%), liceal (72,8%) şi profesional (68,3%).

În anul şcolar/universitar 2021-2022 au absolvit 503.500 elevi şi studenţi aparţinând nivelurilor educaţionale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată).

Preponderente au fost absolventele, în număr de 265.700, reprezentând 52,8%. Din totalul absolvenţilor, 83,5% au finalizat un nivel educaţional în mediul urban, restul în mediul rural.

La sfârşitul anului şcolar 2021-2022 au absolvit învăţământul gimnazial 170.600 elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (18,9%). Ponderea băieţilor (51,2%) o devansează pe cea a fetelor, cu 2,4 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu au reprezentat 59,4% din totalul absolvenţilor din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (53,9%, respectiv 53,2%).

În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2021-2022 au absolvit 146.100 elevi, mai mult cu 1,3% comparativ cu anul şcolar anterior.

Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă - program de zi (86,3%).

Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,1% din totalul absolvenţilor), 39,0% pe cele din filiera tehnologică, iar 8,9% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.

La examenul de bacalaureat s-au prezentat 130.800 absolvenţi, din care 116.300 proveniţi din promoţia anului 2022 (88,9%). Au fost declarate reuşite 99.300 persoane (75,9%), din care 93.900 persoane (80,7%) din promoţia anului 2022. În învăţământul profesional au absolvit 31.100 elevi, din care 97,4% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public.

În învăţământul postliceal au absolvit 30.200 elevi, din care 58,8% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public.

În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 125.600 studenţi. Studentele au reprezentat 60,0% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă.

Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,8%), inginerie, prelucrare şi construcţii (16,8%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (11,7%).

Rata abandonului a înregistrat în anul şcolar 2021/2022 următoarele valori: 2,1% în învăţământul liceal şi profesional, 1,3% în învăţământul primar, respectiv 1,0% în învăţământul gimnazial.

În anul 2020, resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor/instituţiilor de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (96,3%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităţilor/instituţiilor de învăţământ, dar şi din veniturile gospodăriilor.

Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (93,7%), diferenţa fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,3%). AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu, infografie: Simona Aruştei)

Sursa grafice: Institutul Naţional de Statistică