Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost de 3,47 milioane de elevi şi studenţi în anul 2022/2023
Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3,472 milioane de elevi şi studenţi, în anul şcolar/universitar 2022-2023, în scădere cu 23.000 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică.
Populaţia şcolară a crescut comparativ cu anul precedent doar în învăţământul antepreşcolar şi preşcolar (+1,7%). Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2021-2022 a fost 503.500 elevi şi studenţi, în creştere cu 5,7% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.
În anul şcolar/universitar 2022-2023, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,3%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,1%, respectiv 15,8%).
Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,2% au fost elevii şi studenţii de sex feminin şi 72,8% elevii şi studenţii care au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul antepreşcolar şi preşcolar sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+9.200 copii).
În învăţământul postliceal au fost înscrişi 86.700 elevi, acest nivel educaţional fiind cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,5%).
Învăţământul superior a înregistrat o diminuare accentuată a numărului de studenţi înscrişi (-15.300 studenţi) în anul şcolar 2022-2023, urmat de învăţământul profesional (cu -8.700 elevi) şi de învăţământul liceal (cu -2.500 elevi).
Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,4%) în unităţile şcolare publice.
Pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (48,7%).
Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (84,4%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
În anul universitar 2022-2023 au fost înscrişi în învăţământul superior 538.700 studenţi, din care 55,3% au fost studente.
Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (24,0% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (19,2% din totalul studenţilor).
Unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2022-2023 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (56,4%), liceal (20,7%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (18,2%).
În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2022-2023 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (589.500 persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (527.200 persoane).
Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni arată că ponderea cea mai ridicată s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,8%).
La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Nord-Est (1,8%) şi Bucureşti-Ilfov (1,9%).
În învăţământul superior ponderea numărului de studenţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (32,3%).
În anul şcolar/universitar 2022-2023, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 240.700 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 14 elevi/studenţi la un cadru didactic.
Ponderea personalului didactic de sex feminin era majoritară, atât la nivelul sistemului educaţional preuniversitar (82,8%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (81,9%), postliceal (76,8%), liceal (72,8%) şi profesional (68,3%).
În anul şcolar/universitar 2021-2022 au absolvit 503.500 elevi şi studenţi aparţinând nivelurilor educaţionale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată).
Preponderente au fost absolventele, în număr de 265.700, reprezentând 52,8%. Din totalul absolvenţilor, 83,5% au finalizat un nivel educaţional în mediul urban, restul în mediul rural.
La sfârşitul anului şcolar 2021-2022 au absolvit învăţământul gimnazial 170.600 elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (18,9%). Ponderea băieţilor (51,2%) o devansează pe cea a fetelor, cu 2,4 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu au reprezentat 59,4% din totalul absolvenţilor din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (53,9%, respectiv 53,2%).
În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2021-2022 au absolvit 146.100 elevi, mai mult cu 1,3% comparativ cu anul şcolar anterior.
Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă - program de zi (86,3%).
Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,1% din totalul absolvenţilor), 39,0% pe cele din filiera tehnologică, iar 8,9% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.
La examenul de bacalaureat s-au prezentat 130.800 absolvenţi, din care 116.300 proveniţi din promoţia anului 2022 (88,9%). Au fost declarate reuşite 99.300 persoane (75,9%), din care 93.900 persoane (80,7%) din promoţia anului 2022. În învăţământul profesional au absolvit 31.100 elevi, din care 97,4% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public.
În învăţământul postliceal au absolvit 30.200 elevi, din care 58,8% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public.
În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 125.600 studenţi. Studentele au reprezentat 60,0% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă.
Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,8%), inginerie, prelucrare şi construcţii (16,8%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (11,7%).
Rata abandonului a înregistrat în anul şcolar 2021/2022 următoarele valori: 2,1% în învăţământul liceal şi profesional, 1,3% în învăţământul primar, respectiv 1,0% în învăţământul gimnazial.
În anul 2020, resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor/instituţiilor de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (96,3%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităţilor/instituţiilor de învăţământ, dar şi din veniturile gospodăriilor.
Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (93,7%), diferenţa fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,3%). AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu, infografie: Simona Aruştei)
Sursa grafice: Institutul Naţional de Statistică
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Patronatul European al Femeilor de Afaceri lansează marți, la Palatul Victoria, Indexul Antreprenoriatului Feminin
Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) lansează marți, în premieră în România, la Palatul Victoria, Indexul Antreprenoriatului Feminin, un instrument strategic care măsoară nivelul de participare, performanță și impact al femeilor în mediul de afaceri românesc, corelat cu obiectivele europene privind egalitatea de gen.
Noul președinte al României se confruntă cu sarcina dificilă de a reduce cel mai mare deficit din UE (Reuters)
Nicușor Dan a contrazis toate pronosticurile și a câștigat alegerile prezidențiale, însă acum se confruntă cu o sarcină și mai dificilă: formarea unui guvern care să poată implementa măsuri dure de austeritate și de majorare a veniturilor, în ideea de a îmblânzi cel mai mare deficit fiscal din Europa, informează Reuters. Victoria
Încrederea investitorilor s-a îmbunătățit considerabil după victoria lui Nicușor Dan (fintech)
Candidatul pro-european Nicușor Dan a depășit așteptările și a câștigat alegerile din România și, cum era de așteptat, reacția inițială a piețelor a fost pozitivă, iar sentimentul investitorilor față de activele românești s-a îmbunătățit considerabil, arată o analiză a unei companii de servicii financiare, publicată luni. 'Leul s-a
ANOFM a organizat cursuri pentru 5.717 participanți în perioada ianuarie - aprilie
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a cuprins, în perioada ianuarie - aprilie 2025, în programele de formare profesională, 5.717 de persoane, informează, luni, instituția. Cursurile sunt organizate prin intermediul centrelor regionale de formare profesională a adulților și centrelor proprii din cadrul agențiilor teritoriale pe
Viorel Morărescu (MADR): Implicarea tinerilor în sectorul agroalimentar este vitală pentru viitorul agriculturii românești
Agricultura ecologică oferă un model viabil de dezvoltare durabilă, iar formarea unor generații tinere, bine informate și motivate reprezintă un obiectiv pentru dezvoltarea unui mediu sănătos și o alimentație sigură și de calitate, susține Viorel Morărescu, director în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Potrivit unui comunicat
Wizz Air reduce prețurile la bilete cu până la 21%, la toate zborurile, pe o perioadă nelimitată de călătorie
Wizz Air oferă, în perioada 19-20 mai, reduceri de până la 21% la prețurile biletelor pe o perioadă nelimitată de călătorie, informează luni compania aviatică. Potrivit unui comunicat al operatorului aerian de pasageri, promoția se aplică în întreaga rețea a companiei, cu peste 800 de rute, conectând aproape 200 de destinații din
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni peste 752 milioane lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 752 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 35 luni, la un randament mediu de 7,46% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 500 de milioane de lei,
O nouă parcare pentru pasageri la Aeroportul Otopeni va fi dată în folosință; începe construcția altei parcări cu 4 niveluri
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) va da marți în folosință o nouă parcare pentru pasageri la Aeroportul Henri Coandă și începe în cursul acestei săptămâni construcția altei parcări, cu 4 niveluri și peste 1.000 de locuri. Potrivit unui comunicat al CNAB, parcarea pusă la dispoziție pasagerilor are suprafaț
Moneda națională s-a apreciat luni în raport cu principalele valute; cursul a coborât la 5,0315 lei/euro
Moneda națională s-a apreciat luni, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,0315 lei, în scădere cu 7,18 bani (-1,41%) față de cotația precedentă, de 5,1033 lei. Leul a câștigat teren și în fața dolarului american, care a fost cotat la 4,4631 lei, în scădere cu 9,32 b
ANAF: Declarația unică se depune până la data de 26 mai, inclusiv
Termenul limită pentru depunerea Declarației unice (Formular 212) este 26 mai 2025, inclusiv, pentru veniturile obținute în anul precedent, reamintește, luni, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Potrivit sursei citate, Declarația unică se completează și se depune de către persoanele fizice care în anul 2024 au avut, i
Eurostat: România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din UE
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a continuat să scadă în aprilie până la 2,4%, de la un nivel de 2,5% luna precedentă, însă România este în continuare țara cu cea mai ridicată inflație, cu un avans anual al prețurilor de 4,9%, arată datele publicate luni de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).
Alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României reprezintă un semnal pozitiv pentru economie (analiză)
Alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României reprezintă un semnal pozitiv pentru economie, într-o perioadă în care provocările economice riscă, în continuare, să ducă România în zona de junk, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames. 'Nicușor Dan are obliga
JPMorgan: Câștigarea alegerilor din România de către Nicușor Dan reduce în viitor riscul politic
Câștigarea alegerilor din România de către primarul de centru al Bucureștiului, Nicușor Dan, reduce în viitor riscul politic, iar o retrogradare a ratingului suveran sub categoria 'investment grade' (recomandat pentru investiții) este acum mai puțin îngrijorătoare, se arată într-o analiză a băncii americane de investiții JPMorgan
Investitorii au reacționat extrem de pozitiv la rezultatul alegerilor prezidențiale; atenția se mută pe formarea guvernului(brokeri)
Piața a reacționat emoțional la rezultatul alegerilor prezidențiale, înregistrând creșteri semnificative, dar perioada de volatilitate nu a trecut, atenția investitorilor fiind îndreptată în perioada următoare asupra formării unui guvern care să se bazeze pe o majoritate solidă în Parlament, susțin brokerii consultați luni de AGERPRES.
Confederația Patronală Concordia solicită responsabilitate economică și numirea rapidă a unui guvern
Confederația Patronală Concordia, organizație care reprezintă companii cu jumătate de milion de angajați, solicită tuturor actorilor politici, în special partidelor parlamentare, să dea dovadă de responsabilitate față de economia românească și să urmărească numirea cât mai rapidă a unui guvern stabil, cu o majoritate clar asumată, potrivit unui comu