Rata de absorbţie a fondurilor europene aferente Politicii de Coeziune 2014-2020 a crescut de la 54% la 77%, în ultimul an fiind trimise şi aprobate toate cele 16 programe aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, care aduc 46 miliarde euro pentru investiţii strategice.

Potrivit raportului de activitate publicat de fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, în ultimul an (mai 2022 - mai 2023), suma totală primită de România din fonduri europene prin Politica de Coeziune şi PNRR este de 11,3 miliarde de euro.

"La preluarea acestui mandat, mi-am asumat că va fi dedicat beneficiarilor. Toate demersurile pe care le-am făcut au avut un obiectiv precis: să transformăm banii europeni puşi la dispoziţia României în investiţii şi în oportunităţi de creştere. 2022 - 2023 a fost perioada în care, pe lângă absorbţia fondurilor alocate prin programele operaţionale din perioada 2014 - 2020, ni s-a oferit oportunitatea unică de a accesa finanţarea acordată prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă ce se adaugă bugetului semnificativ din Politica de Coeziune aferent perioadei 2021 - 2027. Cum va reuşi România să fructifice, în anii următori, acest buget fără precedent cred eu că depinde, în foarte mare măsură, de deciziile pe care le-am luat în această perioadă, de modul în care am ales să netezim drumul către reforme profunde şi investiţii durabile, care să aibă capacitatea de a schimba în bine viaţa românilor", a transmis ministrul Marcel Boloş, într-un comunicat.

Prin politica de coeziune, în ultimul an s-au încheiat peste 4.000 de contracte în valoare de 4,6 miliarde de euro, în timp ce numărul contractelor semnate de coordonatorii de reforme şi investiţii, prin PNRR, este de peste 8.800, în valoare totală de 26 miliarde de euro.

"Dacă privim rezultatele, aş spune că a fost cel mai prolific an în domeniul fondurilor, atât din punctul de vedere al sumelor atrase de România şi al contractelor semnate, cât şi al mecanismelor pe care le-am pus în practică, prin descentralizare, digitalizare, debirocratizare, planificare şi predictibilitate. Cea mai mare satisfacţie pe care o am după acest an de eforturi intense este că rezultatele se văd cel mai bine în viaţa de zi cu zi a oamenilor: am oferit companiilor din toată ţara sprijin în valoare de 1,5 miliarde de euro, 1 miliard de euro au fost investiţi în eficienţa energetică naţională şi 4 milioane de români vulnerabili au primit sprijin material pentru alimente, îmbrăcăminte, rechizite sau pentru plata facturilor de energie. Le mulţumesc prim-ministrului Nicolae Ciucă şi colegilor mei miniştri pentru tot ce am reuşit să realizăm împreună în domeniul fondurilor, iar pe colegii mei din minister îi felicit pentru aceste rezultate şi le mulţumesc pentru munca remarcabilă pe care au depus-o neobosit", a completat ministrul Marcel Boloş.

Până în prezent, sumele primite de la Comisia Europeană din prefinanţări şi rambursări reprezintă 77% din alocarea totală a programelor operaţionale aferente perioadei 2014 - 2020. Autorităţile de management au semnat 16.616 contracte de finanţare cu beneficiarii, cu o valoare totală de aproximativ 48,5 miliarde euro, din care peste 4.000 de contracte în valoare de 4,6 miliarde de euro au fost semnate doar în ultimul an. Plăţile totale către beneficiari în cadrul contractelor semnate însumează circa 21,3 miliarde euro, în ultimul an fiind făcute plăţi de peste 7 miliarde euro.

În cursul anului anului trecut, a fost semnat Acordul de parteneriat 2021 - 2027 şi au fost aprobate toate cele 16 programe (8 programe naţionale şi 8 programe regionale) care aduc României 46 de miliarde de euro în perioada de programare 2021 - 2027.

Potrivit MIPE, este primul exerciţiu de gestionare descentralizată a 8 din cele 16 programe aprobate, iar prin Ordonanţa de urgenţă nr. 23 din 12 aprilie 2023 privind instituirea unor măsuri de simplificare şi digitalizare pentru gestionarea fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027 au fost reglementate măsuri de simplificare şi debirocratizare a accesării fondurilor.

Pe de altă parte, publicarea în luna februarie a calendarului estimativ al apelurilor de proiecte pentru 2023 şi 2024, o premieră în domeniul fondurilor, răspunde obiectivului de predictibilitate stabilit pentru această nouă perioadă de programare.

Până în prezent, au fost lansate în consultare publică ghiduri aferente a 100 apeluri de proiecte, în valoare totală de aproximativ 8,3 miliarde euro, din care circa 5,2 miliarde euro reprezintă contribuţia UE. Acestea sunt în conformitate cu obiectivele, priorităţile şi bugetele stabilite prin programele negociate şi aprobate de către Comisia Europeană. Primele apeluri de proiecte urmează a fi deschise în luna iunie 2023.

În perioada 2022 - 2023, companiile din România au avut acces la 1,5 miliarde de euro din fonduri europene, prin intermediul a patru măsuri.

Prin Măsura 412, MIPE a finanţat acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru pentru sectorul agroalimentar prin Programul Operaţional Competitivitate (POC), în valoare de 300 de milioane de euro. În total, s-au semnat cu beneficiarii 13.361 contracte.

Măsura 411 a avut un buget de 400 milioane de euro şi finanţată prin Programul Operaţional Competitivitate 2014 - 2020 pentru investiţii destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacităţii de rezilienţă a mediului de afaceri. În total au fost semnate 1.418 contracte.

Prin Măsura 411 BIS s-au acordat granturi din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, pentru investiţii destinate retehnologizării IMM-urilor din industria alimentară şi a construcţiilor cu un buget total de 300 milioane euro finanţat prin Programul Operaţional Competitivitate 2014 - 2020. Aici s-au semnat 733 contracte cu o valoare de 251 milioane euro.

MIPE a implementat în toamna anului 2022 un pachet de măsuri de 500 de milioane de euro pentru a sprijini sectorul antreprenorial să dobândească independenţă energetică, prin realizarea de economii de energie specifice clădirilor şi construcţiilor industriale/prestărilor de servicii precum şi celor specifice proceselor tehnologice cât şi pentru producerea de energie verde din resurse regenerabile pentru consum propriu. Apelul a fost finanţat în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM).

În cadrul apelului au fost depuse în total 718 proiecte, dintre care au fost aprobate 365, peste 90% din acestea fiind şi semnate.

În ceea ce priveşte sprijinul persoanelor vulnerabile, pachetul pentru perioada mai 2022 - mai 2023 a fost de peste 2 miliarde de euro de care beneficiază peste 4 milioane de persoane vulnerabile din România. Măsurile au fost finanţate prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014 - 2020 şi prin Programul Operaţional Regional 2014 - 2020 şi au oferit sprijin material concret persoanelor aflate în dificultate: sarduri de energie de 1.400 lei pentru 4 milioane de beneficiari - buget: 800 milioane euro; tichete sociale pentru alimente în valoare de 250 lei pentru 2,5 milioane de persoane - buget: 1,25 miliarde euro; pachete cu alimente a câte 25 de kg (3 tranşe acordate în 2022 şi 2023) pentru 1,18 milioane persoane: buget 49 milioane euro / tranşă; preşcolari şi elevi primesc tichete educaţionale în valoare de 500 lei pentru rechizite: 40 milioane euro; mame din grupuri vulnerabile primesc 2.000 lei pentru trusoul nou născutului: buget 12 milioane euro.

"În perioada de programare 2021 - 2027, prin programul special dedicat persoanelor vulnerabile, Programul Incluziune şi Demnitate Socială, România are la dispoziţie un buget de 4,15 miliarde de euro pentru a susţine măsuri sociale, din care aproape 1 miliard de euro sunt destinaţi acordării de sprijin material precum pachetele cu alimente de bază sau mese calde, sprijin pentru achiziţionarea de rechizite şi îmbrăcăminte pentru copiii din medii defavorizate, sprijin pentru cuplurile mamă - copil", precizează MIPE.

Potrivit sursei citate, reglementările adoptate pe parcursul ultimului an au asigurat continuitatea proiectelor de infrastructură cu impact asupra a 7.000 de şantiere în derulare cu o valoare a contractelor de finanţare de 13 miliarde de euro.

Unul dintre principalele obiective ale acestei perioade a fost continuarea investiţiilor în infrastructura de apă şi apă uzată, în ultimul an fiind semnate 29 contracte în valoare totală de 1,2 miliarde euro, ceea ce înseamnă 267.000 români conectaţi la reţeaua de apă şi 181.578 la reţeaua de canalizare.

De asemenea, au fost salvate proiecte strategice de peste 10 miliarde euro din perioada 2014-2020 prin adoptarea unui act normativ care stabileşte şi defineşte tipurile de proiecte care fac obiectul procesului de închidere (proiecte etapizate, proiecte nefuncţionale, proiecte nefinalizate, proiecte ce trebuie reziliate). În plus, permite trecerea proiectelor dintr-o perioadă de programare în alta.

Până în acest moment, România a implementat cu succes un număr de 72 de ţinte şi jaloane din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ce aduc în conturile României aproximativ 10 miliarde de euro.

Prima cerere de plată a fost transmisă Comisiei Europene în mai 2022, fiind condiţionată de îndeplinirea satisfăcătoare a celor 21 de ţinte şi jaloane aferente trimestrului IV 2021, suma efectiv încasată de România fiind de 2.561.989.840 euro, la care se adaugă 3,79 miliarde euro din prefinanţări.

"România s-a numărat printre primele şapte state din UE care au reuşit trimiterea cererii numărul II, condiţionată de realizarea unui număr de 51 de ţinte şi jaloane aferente trimestrelor I şi II ale anului 2022. Au fost reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocraţiei şi cloud-ul guvernamental", menţionează instituţia.

În calitate de coordonator naţional al PNRR, MIPE a demarat discuţiile cu Comisia Europeană pentru modificarea PNRR pe trei componente: introducerea capitolului RePowerEU (1,4 miliarde de euro pentru investiţii strategice în domeniul siguranţei energetice), diminuarea alocării ca urmare a creşterii economice şi modificări în baza circumstanţelor obiective.

În perioada aprilie 2022 - mai 2023 ministerele de resort în calitate de coordonatori de reformă/investiţii au lansat 64 apeluri de proiecte în valoare de 14, miliarde de euro în vederea realizării ţintelor şi a jaloanelor din PNRR, în urma avizelor emise de către MIPE, în calitate de coordonator naţional PNRR.

Guvernul a mandatat MIPE să efectueze propuneri către reprezentanţii Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opţiune. În acest sens, cele două părţi au fost într-un dialog constructiv permanent, iar MIPE a transmis în numele României informal propunerile în baza art. 21 din Regulamentului (UE) 2021/241 privind MRR. Modificarea Planului în conformitate cu circumstanţele şi nevoile actuale cuprinde trei componente distincte: diminuarea alocării în urma creşterii economice; introducerea capitolului REPowerEU; modificări în baza circumstanţelor obiective", se mai arată în comunicat.

Pe de altă parte, MIPE aminteşte că România are acum un sistem informatic nou, MySMIS2021/SMIS2021+, sistemul unic de management al informaţiei privind fondurile externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027 prin care se vor atrage cele 46 miliarde euro din Politica de Coeziune 2021-2027. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Preda)

Citeşte şi:

* Marcel Ioan Boloş, propus ministru al Finanţelor (fişă biografică)

* Audieri miniştri/Aviz favorabil pentru Marcel Boloş, propus pentru preluarea portofoliului la Ministerul Finanţelor