Tranziţia energetică este în plină desfăşurare, însă convingerea consumatorilor este încă incertă în privinţa beneficiilor acesteia, iar această încredere fragilă a lor poate bloca progresul realizat, potrivit noului indice EY care măsoară nivelul de încredere al consumatorilor de energie - Energy Consumer Confidence Index (ECCI).

Modelat pe baza unor indicatori consacraţi ai încrederii consumatorilor, ECCI se bazează pe un sondaj realizat de EY în rândul a 36.000 de consumatori rezidenţiali de energie din 18 pieţe, pentru a înţelege încrederea acestora, în prezent şi peste trei ani, în funcţie de cinci factori: stabilitatea activităţii furnizorilor de energie; valoarea creată de furnizori pentru consumatori şi comunitatea lor; capacitatea de a avea acces la opţiuni de energie curată; accesul la energie la preţuri accesibile şi sprijinul autorităţilor de reglementare sau al guvernului pentru o tranziţie energetică corectă şi echitabilă.

Rezultatele au evidenţiat câteva constatări îngrijorătoare: consumatorii au dificultăţi în a vedea beneficiile tranziţiei energetice în prezent şi nu sunt încrezători că lucrurile se vor îmbunătăţi în viitor, relevă datele sondajului EY, dat joi publicităţii.

"EY a elaborat acest indice pentru a măsura gradul de încredere a consumatorilor în ceea ce priveşte situaţia lor energetică, piaţa energiei şi viitorul tranziţiei energetice. Tranziţia energetică necesită modificări ale stilului de viaţă, ale locuinţelor şi ale vehiculelor consumatorilor. În prezent, multe pieţe se află pe o tendinţă de scădere a încrederii, deoarece consumatorii se află încă în primele etape de înţelegere a impactului tranziţiei asupra vieţii lor de zi cu zi, asupra acţiunilor şi investiţiilor lor", susţine Mihai Drăghici, director, consultanţă, EY România.

Pentru a înţelege mai bine impactul tranziţiei energetice asupra încrederii consumatorilor, EY a comparat ECCI cu indicele de tranziţie energetică al Forumului Economic Mondial, care evaluează ţările în funcţie de 38 de indicatori ai progresului tranziţiei energetice. Constatările arată o corelaţie interesantă între progresele înregistrate de anumite ţări în tranziţia energetică şi încrederea consumatorilor de energie.

Pe măsură ce o piaţă avansează în tranziţia energetică, încrederea consumatorilor creşte mai întâi, reflectând un sentiment pozitiv cu privire la posibilităţile viitorului, apoi scade brusc. Se pare că, pe măsură ce amploarea, complexitatea şi perturbările asociate acestei tranziţii trec de la teorie la realitate, impactul este resimţit de consumatori.

Indicele constată, de asemenea, o legătură între încrederea consumatorilor, accesibilitate şi preţuri rezonabile. De exemplu, consumatorii cu venituri mai mici au o încredere mai scăzută, ceea ce poate reflecta sentimentul de a nu avea acces la noile soluţii energetice sau de a nu-şi permite să le cumpere. Este vorba de alternative cum ar fi energia solară captată prin panourile de pe acoperişuri, stocarea bateriilor la domiciliu şi vehiculele electrice.

Până în prezent, concentrarea asupra consumatorilor cu venituri ridicate ca primii care adoptă aceste soluţii a făcut ca persoanele cu venituri mai mici să aibă mai multe dificultăţi în a participa la tranziţia energetică şi să vadă beneficiile acesteia.

Conform EY, anumite pieţe au reuşit să evite legătura dintre progresul tranziţiei energetice şi încrederea scăzută a consumatorului. În Franţa, o combinaţie între un anume mod de abordare a pieţei, intervenţia guvernamentală şi producţia de energie nucleară a contribuit la crearea unei structuri de piaţă previzibile şi stabile. În Ţările de Jos, implicarea proactivă a comunităţii şi colaborarea largă în întreaga societate au dat consumatorilor încredere în capacitatea lor de a avea acces la energie sigură şi la preţuri accesibile în viitor. În mod similar, Suedia se distinge ca lider datorită noilor proiecte energetice care asigură costuri mai mici ale energiei, noi locuri de muncă şi creşterea veniturilor fiscale pentru comunităţile locale.

"Aceste exemple demonstrează importanţa luării în calcul a din timp a consumatorilor în evaluarea tranziţiei energetice, precum şi necesitatea ca guvernul şi autorităţile de reglementare să creeze o bază previzibilă şi stabilă pentru experienţa energetică. În comparaţie, în Regatul Unit consumatorii au dus greul volatilităţii din piaţă, al creşterilor semnificative de preţuri şi al falimentului furnizorilor de energie şi încrederea a scăzut. Între timp, în SUA, tranziţia energetică se află încă într-un stadiu incipient, iar încrederea consumatorilor este relativ ridicată. Cu toate acestea, pe măsură ce investiţiile cresc şi politicile se îmbunătăţesc, menţinerea încrederii consumatorilor trebuie să fie o prioritate, altfel ambiţiile privind energia curată pot fi puse în pericol", spun consultanţii.

Succesul tranziţiei energetice depinde de recâştigarea încrederii consumatorilor acum - şi va fi nevoie de un efort concertat transsectorial şi interguvernamental. Toţi actorii din ecosistemul energetic trebuie să colaboreze pentru a le oferi consumatorilor experienţa energetică pe care şi-o doresc.

EY a identificat patru acţiuni-cheie care pot încuraja şi sprijini consumatorii să facă schimbări de comportament şi investiţii care vor accelera călătoria către un viitor energetic mai bun: colaborarea - pentru a crea ecosisteme centrate pe consumator; integrarea în modul de abordare a stilurilor de viaţă şi a acţiunilor individuale; valorizarea elementelor intangibile ale energiei; o mai bună cunoaştere a ştiinţei comportamentale.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 365.399 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 45,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2022.

Prezentă în România din anul 1992, EY furnizează, cu ajutorul celor peste 900 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Are birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)