Coface: Numărul total de insolvenţe în ECE a crescut cu 39,3% în 2022
Numărul total de insolvenţe corporative din Europa Centrală şi de Est (ECE) a crescut în 2022 cu 39,3%, din cauza preţurilor mari la energie, inputuri, a seriilor de majorări rapide ale ratei dobânzii, pe fondul celei mai mari inflaţii din ultimele decenii şi al incertitudinii legate de războiul din Ucraina, conform unui studiu realizat de Coface.
"Regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE) a trecut prin schimbări economice semnificative în ultimii trei ani. O mare eterogenitate, diverse măsuri de sprijin şi modificări legislative au afectat semnificativ situaţia insolvenţelor. Pandemia de Covid-19 şi recesiunea economică ulterioară, precum şi impactul economic al războiului din Ucraina, au adus îngrijorări nu numai asupra activităţii macroeconomice şi pieţelor de mărfuri, ci şi asupra lichidităţii companiilor", arată studiul, conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES.
Potrivit sursei citate, economiile ECE au dat semne de redresare în 2021 şi în prima jumătate a anului 2022, majoritatea ţărilor înregistrând rate de creştere mai mari, în ciuda volatilităţii semnificative.
"Anul 2022 a adus în mare parte o activitate economică solidă, cu o creştere a PIB-ului Croaţiei şi Sloveniei depăşind 5% şi rate de creştere în Polonia, România şi Ungaria apropiate de acest nivel. Pe de altă parte, Estonia a intrat în recesiune cu o rată de creştere de -1,3%", a declarat Grzegorz Sielewicz, head of economic Research for Central and Eastern Europe.
În ceea ce priveşte insolvenţele, studiul semnalează că măsurile de sprijin introduse de guverne în 2020 au contribuit la scăderea numărului de insolvenţe. Procesul de încetare a acestor măsuri a fost treptat, companiile beneficiind în continuare de ele pe fondul dobânzilor scăzute în 2021.
"Cu toate acestea, în 2022 am observat o creştere clară a insolvenţelor, deoarece companiile s-au confruntat cu mai multe provocări, inclusiv preţuri ridicate la energie, inputuri, serii de majorări ale dobânzilor, cea mai mare inflaţie din ultimele decenii şi incertitudini legate de războiul din Ucraina", a spus Grzegorz Sielewicz.
Coface estimează că numărul total de proceduri de insolvenţă în ţările din ECE a crescut de la 25.917 în 2021 la 36.090 în 2022, un avans de 39,3%. Opt ţări au înregistrat un număr mai mare de insolvenţe în 2022 decât anul precedent (Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Serbia), iar patru ţări au raportat o scădere (Republica Cehă, Estonia, Slovacia şi Slovenia). Creşteri mai mari ale insolvenţelor au fost înregistrate de Serbia şi Ungaria (+106%, respectiv, +86%), în timp ce scăderea cea mai mare a procedurilor a fost în Estonia (-17%).
Potrivit sursei citate, sectoarele consumatoare de energie sunt cele care au avut cel mai mult de suferit de pe urma creşterii preţurilor mărfurilor, de unde şi costurile de operare mai mari. De exemplu, în Polonia, sectoarele chimicale, metale, hârtie-lemn şi agroalimentar au raportat întârzieri de plată mai mari decât media, majoritatea dintre ele întâmpinând întârzieri mai lungi de plată faţă de anul precedent. Aceste sectoare au fost, de asemenea, larg reprezentate în statisticile regionale privind insolvenţele: metalele, hârtia, lemnul şi sectorul agroalimentar au înregistrat rate de insolvenţă ridicate şi accelerate.
Sectorul construcţiilor a fost, de asemenea, afectat semnificativ. Ratele de insolvenţă sunt deosebit de ridicate în Croaţia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania şi Polonia, datorită preţurilor ridicate ale materialelor de construcţie şi ale inputurilor. Acest sector a fost, de asemenea, afectat de o piaţă imobiliară inertă din cauza creşterii ratelor dobânzilor şi a inflaţiei mai mari, precum şi de un deficit de forţă de muncă.
De asemenea, comerţul cu amănuntul este un alt sector cu o pondere considerabilă a numărului de insolvenţe în majoritatea ţărilor, în ciuda unei evoluţii relativ limitate în 2022. Inflaţia persistentă a afectat major cheltuielile de consum, ceea ce ar trebui să conducă la un număr mai mare de insolvenţe în acest sector.
"Perspectivele economice rămân cel puţin incerte. Experţii noştri prognozează o încetinire a inflaţiei pentru lunile următoare, dar totuşi, o mare parte a economiilor din regiunea ECE ar trebui să înregistreze o creştere mai slabă în 2023. Într-adevăr, inflaţia va rămâne cu mult peste ţintele băncii centrale. Ca atare, acestea din urmă vor continua să majoreze ratele, iar asta va avea efecte negative asupra solvabilităţii companiilor. Considerăm că numărul companiilor aflate în situaţie de insolvenţă ar trebui, prin urmare, să continue să crească în 2023", a afirmat Jaroslaw Jaworski, CEO Coface Europa Centrală şi de Est. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANSVSA intensifică verificarea blocurilor alimentare, odată cu începerea noului an școlar
Inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor efectuează o serie de controale care vizează direct blocurile alimentare din incinta creșelor, grădinițelor, școlilor (cu program normal, after-school, semi-internat sau internat), precum și operatorii economici care prestează servicii de catering pentru unitățile de învățământ, informează, l
ANM: Vreme oscilantă la nivelul întregii țări, pe parcursul următoarelor două săptămâni
Următoarele două săptămâni (7 - 20 septembrie) vor fi oscilante din punct de vedere termic la nivelul întregii țări, cu perioade caniculare ce vor alterna cu zile în care valorile termice, atât maxime, cât și minime, vor scădea semnificativ și vor deveni normale pentru acest interval, reiese din prognoza de specialitate, publicată luni d
Buzoianu: Niciun inspector din ANAR nu va mai răspunde unui director ce încearcă să îl convingă să nu vadă problemele de mediu
Niciun inspector din cadrul Administrației Naționale 'Apele Române' (ANAR) nu va mai răspunde ierarhic superior unui director care încearcă să-l convingă că trebuie să se uite în altă direcție și să nu vadă problemele de mediu, a transmis ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, într-o postare publicată, luni, pe pagina
Tanczos Barna: Au fost identificate perspective concrete pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine
Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, a anunțat luni că, în urma unor discuții avute la Bruxelles, au fost identificate perspective concrete pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine. 'Au fost identificate perspective concrete pentru deblocarea exporturilor. S-a discutat planul de acțiune
Jianu: Datele privind PIB arată o economie care și-a pierdut din motoarele tradiționale de creștere
Datele publicate privind Produsul Intern Brut (PIB) din primul semestru arată o economie care și-a pierdut o parte importantă din motoarele tradiționale de creștere, deoarece consumul scade, industria se contractă, iar comerțul, transporturile și sectorul HoReCa înregistrează o diminuare a activității, consideră președintele IMM România, Florin Jianu.
Dăianu: Legea salarizării unitare a consemnat un impas; pierderea a 770 milioane de euro nu poate cauza în sine un derapaj
Legea salarizării unitare a tensionat dialogul politic și a consemnat un impas, iar pierderea de 770 milioane euro este un cost pentru buget, dar nu poate cauza în sine un derapaj, este de părere președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. În capitolul de introducere al Raportului pe anul 2025 al Consiliul Fiscal, dat luni publ
O nouă ediție a programului Tezaur oferă dobânzi neimpozabile de până la 7,15%/an, de luni
O nouă ediție a programului de titluri de stat Tezaur oferă, începând de luni, dobânzi neimpozabile de până la 7,15% pe an, informează Ministerul Finanțelor, într-un comunicat transmis AGERPRES. Potrivit sursei citate, în perioada 7 septembrie 2026 - 2 octombrie 2026, românii pot investi în titlu
Nazare: Reducerea deficitului nu este o chestiune de opțiuni și nu poate fi amânată; deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine
România a parcurs un an de consolidare cu cea mai ambițioasă corecție fiscal-bugetară din Uniunea Europeană (UE), trecând de la o economie bazată pe consum pe datorie, la o economie bazată pe investiții și dezvoltare pe termen lung, susține ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Într-o postare pe pagina sa de Fa
PIB-ul României a scăzut în primul semestru al anului cu 0,7%
Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut în primul semestru al acestui an comparativ cu semestrul I din 2025 cu 0,7% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (1) publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Față de același trimestru din anul 2025, PIB a înregistrat, în trimest
Copac căzut pe linia de contact între Stânceni și Lunca Bradului; circulația feroviară, afectată temporar
Circulația feroviară este afectată temporar, duminică seara, între stațiile Toplița și Răstolița, după ce un copac a căzut pe linia de contact și a luat foc, informează Compania Națională de Căi Ferate 'CFR' S.A. Potrivit sursei citate, incidentul s-a produs începând cu ora 18:00, pe intervalul CF Stânceni - Lun
ASF vrea să sprijine introducerea unor cursuri de FinTech și finanțe digitale în curricula universitară (raport)
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) intenționează să dezvolte, în colaborare cu mediul academic, proiecte comune de cercetare și să sprijine actualizarea curriculei pentru introducerea unor cursuri de FinTech, finanțe sustenabile și digitale, potrivit Strategiei privind inovația financiară 2026-2028. 'Componenta urmărește valorificarea datel
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active de 246,8 miliarde de lei, la finalul lunii iulie
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 246,8 miliarde de lei, la finalul lunii iulie din 2026, în creștere cu 39% față de nivelul înregistrat la aceeași dată anul trecut, conform statisticii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). 'Investițiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realiza
PADROM: Numărul locuințelor asigurate obligatoriu a crescut cu 9,39% în ritm anual în iulie
Numărul polițelor active de asigurare obligatorie a locuinței (PAD) a crescut în iulie 2026 cu 9,39%, ajungând la aproximativ 2,5 milioane, comparativ cu 2,3 milioane de polițe PAD active la sfârșitul lunii iulie 2025, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM), societatea care emite acest tip de asigurări.
Bursa de la București a pierdut săptămâna trecută 4,74 miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut, în această săptămână, peste 4,74 miliarde de lei la capitalizare (-0,66%), în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a crescut cu peste 336,36 milioane de lei (+74,6%), potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 713,09 miliarde de lei, în p
Report de peste 853.600 de euro, la Loto 6/49, și de peste 862.300 de euro, la Noroc
Un report de peste 4,48 milioane de lei (peste 853.600 de euro) se înregistrează la Loto 6/49, la categoria I, la tragerea de duminică, în timp ce la Noroc este în joc un report cumulat de peste 4,53 milioane de lei (peste 862.300 de euro), informează Loteria Română. Duminică, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus





