Autorităţile administraţiei centrale şi locale au acţionat insuficient şi au monitorizat deficitar activitatea de management al deşeurilor, astfel că România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene, conform unui raport publicat de Curtea de Conturi.

Instituţia a desfăşurat, în perioada 10 ianuarie - 30 mai 2022, o misiune de audit de conformitate cu tema "Evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile oraşe", pentru perioada 2015-2021, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu, Administraţia Fondului pentru Mediu, şapte unităţi administrativ-teritoriale judeţene şi locale (Argeş, Bihor, Braşov, Constanţa, Iaşi, Neamţ şi Municipiul Bucureşti) şi Agenţii judeţene pentru protecţia mediului.

Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declanşare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deşeuri din marile oraşe şi identificarea factorilor care amplifică condiţiile de producere a acestui risc.

Potrivit raportului, "autorităţile administraţiei centrale şi locale au acţionat insuficient şi au monitorizat deficitar activitatea de management al deşeurilor, astfel că România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării şi netratării corespunzătoare a deşeurile municipale".

"Deşi în decursul timpului au existat posibilităţi de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) , autorităţile locale nu au reuşit construirea unui astfel de sistem în toate judeţele. Uniunea Europeană a finanţat, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 , activităţi de închidere a depozitelor neconforme, însă Administraţia Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanţare respectiv şi, astfel, s-a ajuns la situaţia în care acestea au fost închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului", se menţionează în raport, conform unui comunicat al Curţii de Conturi.

În prezent, administratorii depozitelor de deşeuri au obligaţia de constituire a fondului pentru închidere şi urmărire post închidere, însă legislaţia nu stabileşte un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligaţii, sancţiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile, subliniază sursa citată.

Raportul mai semnalează că sistemele integrate de management al deşeurilor sunt funcţionale în mai puţin de o treime (29%) din unităţile administrativ-teritoriale evaluate (judeţele Argeş, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deşeurilor (Braşov, Municipiul Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Neamţ).

Mai mult, structurile de tratare şi sortare a deşeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantităţi semnificative de deşeuri care nu au fost supuse operaţiunilor prealabile impuse de lege.

"În consecinţă, ţintele prevăzute în planul de gestionare a deşeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu s-a implementat colectarea separată. Colectarea din poartă în poartă nu este încă implementată integral, iar în oraşe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deşeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează", se mai arată în raport.

În ceea ce priveşte modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel naţional, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecţiei mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plăţii cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deşeurile de ambalaje din plastic nereciclate. Astfel, deşi Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligaţia de gestionare a întregii cantităţi de plastic pusă în piaţă, România şi-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deşeuri din plastic pusă pe piaţă. Statul român a impus operatorilor economici obligaţia de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenţei de 77,5% din cantitatea de deşeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuţii de 0,8 euro/kg de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecinţa este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel.

Echipa de audit a formulat recomandări de remediere pentru fiecare deficienţă constatată, atât la nivelul structurilor de mediu, cât şi la nivelul autorităţilor publice locale evaluate, privind: îmbunătăţirea infrastructurii necesare unui management eficient al deşeurilor; creşterea gradului de colectare separată a deşeurilor; introducerea indicatorilor de performanţă ce reies din cadrul legal, în contractele de asigurare a serviciilor de salubritate; îmbunătăţirea monitorizării pe care trebuie să o realizeze autorităţile statului asupra managementului deşeurilor; creşterea gradului de tratare a deşeurilor înaintea depozitării; creşterea gradului de sancţionare a persoanelor juridice care nu-şi îndeplinesc obligaţiile de mediu.

Conform Directivelor Europene privind deşeurile, statele membre trebuie să recupereze şi să elimine deşeurile într-un mod care să nu pună în pericol sănătatea umană şi mediul, interzicând abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor. În 12 noiembrie 2021, România a primit o scrisoare de punere în întârziere, document ce anunţa, de fapt, iminenţa unei proceduri de infringement. În acest context, Curtea de Conturi a programat şi realizat misiunea de audit de conformitate. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)