România a transmis Comisiei Europene, la timp şi cu rapiditate, datele cerute în vederea despăgubirii fermierilor români afectaţi de afluxul de cereale din Ucraina, şi nu a avut loc nicio negociere privind stabilirea sumelor ce se cuvin din fondul de rezervă, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii, Petre Daea, precizând că formula de calcul a fost dată de Comisie, fără să discute cu reprezentantul vreunei ţări.

"Am comunicat tot timpul Comisiei datele care au fost cerute şi pe care le-am transmis cu rapiditate. Aveam şi de unde, aveam şi de către cine şi aveam şi de ce, pentru că ne interesa să fim foarte rapizi în comunicare, în aşa fel încât să putem ajunge la un rezultat convenabil pentru fermieri. În data de 14 martie (....), la orele 13:41, am primit un telefon de la şeful reprezentanţei noastre la Bruxelles, domnul Achim Irimescu, care îmi spune că a aflat prin surse că există deja o împărţire a sumei din rezerva de criză, care este foarte mică. (...) Având informaţia conform căreia România avea o sumă mult, mult, foarte mult sub solicitările noastre, am luat legătura cu directorul Direcţiei Generale Afaceri Europene de aici şi am rugat-o să-mi pregătească un material rapid pentru a susţine, a veni din nou cu o solicitare la delegaţia permanentă a Comisiei din Bucureşti şi să transmit imediat prin mail observaţiile noastre, urmând ca apoi să transmit oficial, cu semnătură aceste observaţii.(...). În data de 14 martie, la orele 16:37 am transmis documentul scris la reprezentanţa Comisiei din Bucureşti", a explicat Petre Daea.

De asemenea, el a menţionat că în data de 16 martie a solicitat o întâlnire comisarului european pentru Agricultură şi că formula de calcul pentru repartizarea sumelor a aflat-o luni, când a constatat o serie de elemente ce l-au determinat să spună că această formulă "ascunde adevărul şi deformează realitatea".

"În data de 16 (martie n.r) am solicitat întâlnire cu domnul comisar. Am vrut să o am vineri, dar domnia sa era la Strasbourg şi a spus că o vom avea o luni, în marja Consiliului de miniştri. Din data de 14 martie până în 20 martie 2023 nu a avut loc nicio negociere între experţii români şi cei ai Comisiei Europene privind stabilirea sumelor ce se cuvin din fondul de rezervă.(...) Negocierea, sau întâlnirea cu situaţia concretă şi cu formula de calcul, a fost la orele 11:45 pe data de 20 martie, adică ieri, când timp de o oră, în dialogul cu domnul comisar, talonat de toată echipa tehnică care a pus pe masa noastră formulele de calcul, am putut să constat o serie întreagă de elemente care m-au determinat să spun foarte clar, direct şi apăsat, uitându-mă în ochii domniei sale, apreciind colaborarea cu domnia sa, că formula pe care a ales-o ascunde adevărul şi că deformează realitatea. Această formulă (...) pe care a dat-o Comisia, fără să discute cu cineva, fără să discute cu reprezentantul vreunei ţări, e pur şi simplu opera pe care au realizat-o, sigur, pe documentele pe care le aveau la dispoziţie", a punctat Petre Daea.

Acesta a reiterat că România a dat toate datele "la timp şi fără echivoc" şi le-a prezentat cu acurateţe, date care sunt verificate şi verificabile, dar o parte dintre ele au fost prelucrate, altele nu.

Totodată, ministrul Agriculturii a explicat că au fost stabilite două criterii pentru calcul. Primul criteriu a fost cel al stocurilor, Comisia stabilind că se face o comparaţie a stocurilor de la sfârşitul anului cu media stocurilor din ultimii 5 ani şi, dacă există un stoc mai mare, se justifică că există o presiune a stocurilor şi că acestea creează o problemă în fiecare ţară în parte. Au fost luate în considerare trei culturi, respectiv grâu, porumb şi floarea-soarelui.

Conform datelor transmise, Polonia avea un stoc de grâu la sfârşitul anului de 11 milioane tone, mai mare cu 15% decât media celor 5 ani, la porumb un stoc de opt milioane de tone, mai mare cu 90% faţă de media celor 5 ani şi la floarea-soarelui de 78 tone, mai mare cu 67%.

În ceea ce priveşte România, stocul de la sfârşitul lui 2022 era de 5,837 milioane tone la grâu, faţă de media celor 5 ani rezultă o scădere de 9%, la porumb, stocul a fost de 4,878 milioane de tone, mai mic decât media ultimilor 5 ani cu 59%, iar la floarea-soarelui stocul era mai mic doar cu 2%.

"În filosofia Comisiei şi în analiza pe care ne-au prezentat-o socotesc că se ia în calcul presiunea stocurilor numai atunci când acestea înregistrează o diferenţă de peste 20%. În cazul României, iată că nu există această diferenţă (...) Din calcule, a rezultat că în România la cele trei produse situaţia se prezintă după cum v-am explicat şi v-am prezentat, respectiv cu 9% mai mică la grâu, cu 59% la porumb, 2% la floarea soarelui, deci stocuri sub nivelul stocurilor medii", a subliniat Petre Daea.

Al 2-lea element de analiză al Comisiei a avut în vedere, potrivit ministrului, valoarea pierderii aferente producţiei afectate, calculată pe seama producţiei realizate şi a diferenţelor de preţ între preţul mediu naţional şi preţul local în zonele afectate ale ţării, respectiv nord-est, nord-vest şi sud-est.

"Comisia a calculat că pentru cele trei produse valoarea producţiei afectate, deci practic pierderea ca urmare a preţurilor, este de 45,84 milioane euro, din care însă a recunoscut în final doar pierderea la porumb, în sumă de 20,1 milioane euro, fără a cunoaşte elementele de calcul care au determinat acest nivel. Faţă de acestea şi prin proiectul de regulament, făcând calculele respective, României îi este acordată suma de 10,05 milioane euro", a explicat ministrul.

El a adăugat că, făcând calculul valorii pierderilor la toate ţările, în Polonia pierderea ca urmare a diferenţei de preţ este de 204 milioane euro, în Ungaria de 110 milioane, în România de 45,84 milioane, în Slovacia de 22,8 milioane euro, în Bulgaria de 33,54 milioane, deci în total 417 milioane euro. Însă, din fondul de criză, sau din rezerva de criză, care are o valoare de 450 de milioane, s-au luat doar 56,3 milioane.

"Comisia a repartizat fără vreo consultare cu vreo ţară, fără vreo discuţie preliminară, fără o interpretare în prealabil a metodologiei de calcul, a repartizat sumele respective în felul următor: Poloniei 29,5 (milioane euro n.r), Ungariei, deşi are o pierdere de 110 milioane, nu i-a acordat nimic, României (...) din 45,84 milioane i-a repartizat 10,05 milioane, Slovaciei nimic, Bulgariei 16,75 milioane euro. În total 56,3 (milioane euro n.r). Ce se poate constata aici? Că suma repartizată este o sumă mică, dincolo de nevoile şi de efectele negative pe care le-au înregistrat toate ţările. Deci din 450 de milioane s-au repartizat 56 milioane, faţă de 417 milioane cât au înregistrat la pierdere totală ţările luate în calcul", a semnalat Petre Daea.

El a subliniat că a transmis că formula aleasă este una care ne dezavantajează şi i-a solicitat comisarului pentru Agricultură, ca, împreună cu specialiştii din România, să reanalizeze situaţia.

Totodată, a precizat că sumele nu sunt stabilite şi că vor fi validate în comitetul din data de 30 martie. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)