Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) lansează în consultare publică capitolul REPowerEU, care va aduce României 1,4 miliarde de euro pentru independenţa energetică.

MIPE precizează, într-un comunicat, că situaţia geopolitică şi economică a Uniunii Europene şi, în particular a regiunii României, s-a schimbat substanţial de la momentul adoptării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în luna noiembrie a anului 2021. Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat major perspectivele macro-economice, în urma apariţiei unei noi crize cu efecte deosebite în plan energetic, dar şi în plan agroalimentar, inclusiv în lanţurile de aprovizionare şi în schimburile comerciale. Ca răspuns la aceste dificultăţi şi perturbări de pe piaţa energiei, Comisia Europenă a iniţiat REPowerEU, un plan menit să asigure independenţa Europei faţă de combustibilii fosili din Rusia până în 2030.

"Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR) este instrumentul central prin care punem în aplicare REPowerEU, fiind o sursă de finanţare suplimentară din partea Uniunii Europene, iniţiată la solicitarea României şi a altor două ţări. Statele membre trebuie să adauge un capitol dedicat în cadrul planurilor lor de redresare şi rezilienţă pentru a direcţiona investiţiile către obiectivele prioritare ale REPowerEU, iar aici solicităm sprijin din partea societăţii civile. Noi, în baza celor 1,4 miliarde de euro pe care îi avem, am urmărit în realizarea planului să asigurăm capacitatea de rezilienţă a sistemului energetic românesc, prin creşterea ponderii producţiei de energie electrică din surse regenerabile (solar şi hidroenergetic). În plus, vizăm decarbonizarea industriei prin creşterea eficienţei energetice a infrastructurii şi a echipamentelor utilizate, dezvoltarea capacităţilor de stocare şi transport, precum şi, eficientizarea şi digitalizarea proceselor şi calificarea resurselor umane în raport cu cerinţele specifice sectorului de energie regenerabilă, dar şi cu siguranţa alimentării imediate cu gaze naturale", a explicat ministrul Marcel Boloş.

REPowerEU aduce României o finanţare nouă de peste 1.44 miliarde de euro (din care 1,397 miliarde de euro alocare RePowerEU şi 43,16 milioane de euro rezerva de ajustare la BREXIT) pentru investiţii strategice în domeniul cheie al siguranţei energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producţie şi stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice).

Setul de măsuri propuse (economisirea energiei, diversificarea capacităţilor de producţie, asigurarea lanţului de aprovizionare etc.) va consolida rezilienţa sistemului energetic naţional cu impact pozitiv în sprijinirea accelerării tranziţiei Europei la o energie curată.

Astfel, în concordanţă cu cadrul normativ naţional privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene lansează procesul de consultare publică pentru transmiterea propunerilor de reforme şi investiţii pentru noul capitol REPowerEU de către actorii interesaţi. În acest sens, MIPE propune organizaţiilor şi persoanelor fizice interesate un formular electronic, standardizat şi simplificat, prin intermediul căruia se pot trimite propuneri de reforme şi investiţii. Data limită pentru trimiterea propunerilor este 26 martie 2023, ora 23:59.

"De asemenea, pentru a ne asigura că forma finală a capitolului REPowerEU respectă cât mai fidel nevoile cetăţenilor, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va organiza vineri, 24 martie, o sesiune publică de prezentare a planului, cu participarea reprezentanţilor structurilor asociative ale autorităţilor locale şi regionale, societăţii civile, organizaţiilor cu expertiză relevantă în domeniu, precum şi actorii interesaţi din sectorul agricol", se arată în comunicat.

REPowerEU propune mai multe reformele şi investiţii. Prima se referă la crearea cadrului legal pentru utilizarea terenurilor neproductive/degradate proprietatea statului/UAT în scopul producţiei de energie verde, inclusiv crearea registrului unic naţional al terenurilor neproductive (alocare 15 milioane de euro). Următoarele intervenţii specifice sunt vizate a fi realizate ca parte a acestei măsuri: crearea cadrului legal pentru identificarea terenurilor neproductive/degradate/curţi construcţii proprietate publică sau privată a statului/proprietate publică sau privată a UAT-urilor/alte tipuri de proprietate publică sau privată, având ca scop utilizarea acestora în scopul producţiei de energie verde şi crearea registrului unic naţional al terenurilor neproductive;
creşterea capacităţii administrative a Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) prin crearea unui registru unic de inventariere pentru cele aproximativ 320.000 hectare de teren aflate în administrare în scopul supravegherii utilizării corespunzătoare a terenurilor neproductive, inclusiv pentru producere de energie verde.

Alte măsuri cuprinse în REPowerEU sunt formarea profesională a resursei umane în domeniile producerii, stocării, transportului şi distribuţiei de energie verde (alocare 4 milioane de euro) şi creşterea eficienţei energetice şi a producţiei de energie verde (alocare 229 milioane de euro), aici fiind cuprinse: proiect pilot in energie verde şi managementul eficient al apei (alocare 8 milioane de euro); schemă de ofertare pentru instalarea unei capacităţi totale de 130 MW aferente producţiei de energie electrică solară cu tehnologie fotovoltaică flotabilă pe infrastructura sistemelor hidroameliorative aflate în administrarea ANIF (alocare 100 milioane de euro); schemă de ajutor de stat pentru instalarea unei capacităţi totale de 100MW aferente producţiei de energie electrică din sursă hidro (alocare 121 milioane de euro).

Decarbonizarea sectorului agricol prin creşterea eficienţei energetice a infrastructurii canalelor principale şi a echipamentelor aferente sistemelor hidroameliorative (alocare 207 milioane de euro), utilizarea clădirilor rezidenţiale pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile - acordarea de vouchere pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice şi a sistemelor de stocare a energiei aferente pentru clădirile rezidenţiale aparţinând persoanelor fizice (alocare 233.691.220 euro); sate autonome energetic (alocare 200 milioane de euro); noi capacităţi de producţie de energie electrică din surse regenerabilă (Top up I1, I3 - C6), cu o alocare de 300 milioane de euro, sunt alte măsuri cuprinse în REPowerEU. În ultimul caz, sunt cuprinse noi capacităţi de producţie de energie electrică din surse regenerabile (alocare 200 milioane de euro); dezvoltarea de capacităţi de producţie pe gaz, flexibile şi de înaltă eficienţă, pentru cogenerarea de energie electrică şi termică (CHP) în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizări profunde (alocare 100 milioane de euro).

Noul capitol mai prevede digitalizarea, eficientizarea şi modernizarea reţelei naţionale de transport a energiei electrice (alocare 148 milioane de euro), unde sunt cuprinse: accelerarea integrării surselor regenerabile de energie şi facilitarea schimburilor transfrontaliere a energiei electrice prin construirea Liniei Electrice Aeriană de 400 kV Suceava - Bălţi, incluzând lucrări relevante în staţiile Suceava (RO) şi Bălţi (MD) (alocare 76.512.000), instalarea de centrale fotovoltaice (CEF) şi instalaţii de stocare a energiei electrice destinate alimentării serviciilor interne instalate în staţiile Transelectrica (alocare 32,17 milioane de euro), retehnologizarea SMART SA - filiala Transelectrica (alocare 29,94 milioane de euro); optimizarea reţelei de comunicaţii şi crearea unui centru de date - Teletrans SA, filiala Transelectrica (alocare 9,378 milioane de euro), dar şi digitalizarea, eficientizarea şi modernizarea reţelei naţionale de transport a gazelor naturale (alocare 103,7 milioane de euro), unde sunt cuprinse: crearea unor noi infrastructuri pentru asigurarea aprovizionării cu gaze naturale (alocare 100 milioane de euro) şi dezvoltarea sistemului SCADA pentru creşterea siguranţei în operare a sistemului naţional de transport gaze naturale, cu o alocare de 3,7 milioane de euro). AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)