Nevoia de investiţii în România depăşeşte cu mult ceea ce media europeană are necesar, a declarat, joi, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, menţionând că ţara noastră a mers "mai lent".

"2022 este primul an după trei ani în care datoria publică externă scade. Paradoxal, după ce în 2020 a crescut cu 46%, în 2021 cu 2%. E primul an în care a inversat trendul pentru că este o altă gestiune a datoriei publice, atât externe cât şi interne - şi pentru prima oară după trei ani a venit cu o scădere de 2%. Trendul acesta va continua, dar pe de altă parte, necesarul de finanţare al României este unul crescut. Dincolo de banii pe care îi avem la dispoziţie ca finanţare nerambursabilă, nevoia de investiţii în România depăşeşte cu mult ceea ce media europeană are necesar. De ce? Pentru că noi am mers mai lent", a menţionat Adrian Câciu, la conferinţa "Romanian Business & Investment Roundtable".

În opinia sa, este şi o chestiune pozitivă, aici, pentru că asta ne salvează pe noi faţă de alţii.

"Alţii nu mai au în ce investi. Noi avem destul loc în care să investim pe toate sectoarele, pe toate palierele sociale şi ale societăţii dar, întorcându-mă la necesarul de finanţare care trebuie asigurat, dincolo de banii europeni, este destul de ridicat, iar aici am intrat într-o altă paradigmă de abordare şi sunt convins că paradigma asta va continua în următorii 6 ani - nu mai facem datorie pentru consum. Acum achităm nota de plată a consumului trecut - şi de aceea ori avem un necesar de finanţare ridicat, pentru că avem datorie mare de refinanţat din trecut, iar acum datoria nouă care se naşte este sub nivelul investiţiilor pe care le programăm. Practic începe să fie o abordare, din punctul meu de vedere, serioasă şi trebuie continuată", a adăugat ministrul.

Totodată, el a menţionat că există în continuare spaţiu pentru consolidarea fiscală pe partea de venituri.

"Foarte multă lume vorbeşte despre fiscalitate referindu-se la cotele de impozitare. Apropo de cota unică versus cota progresivă, astea sunt cote, nu-s principii fiscale. Principiile fiscale trebuie să vină din echilibrarea, de exemplu, a impozitării capitalului cu impozitarea muncii sau a factorilor de producţie. Ar trebui să fie o impozitare echilibrată pe factorii de producţie din perspectivă economică - şi după aia tradus fiscal. Să mă întorc unde voiam să ajung referitor la facilităţi şi nu neapărat să te poţi uita într-o ajustare de de facilităţi, dar te poţi uita din perspectiva cotelor dar, te poţi uita la acordarea, de exemplu, a unor facilităţi pe zone care nu au legătură cu o bunăstare a companiei. Mă duc la produse accizabile, vă dau un exemplu. Există tot felul de eşalonări pe care le acordăm la acest moment. Cred că ar trebui să ne uităm din nou, pentru că accizele se plătesc înainte de a intra bunul pe raftul magazinului - şi nu sunt ale companiei. Deci, se pot face ajustări pe zona aceasta în care anumite facilităţi au fost acordate fără a introduce sau fără a interveni pe zona de cote", a mai spus Adrian Câciu.

El a subliniat că România este într-un proces de reformă fiscală - şi au avut loc mai multe întâlniri cu mediul de afaceri.

"Evident, vom avea câteva discuţii pentru că România este într-un proces de reformă fiscală - şi am avut o serie de întâlniri, în primul rând cu mediul de afaceri. Foarte mulţi dintre cei care au participat au înţeles echilibrul cu care am abordat această ajustare fiscală pentru că trebuie asigurată şi o predictibilitate pentru mediul de afaceri. Pe de altă parte, şi nevoia de consolidare fiscală pe venituri, după 13 ani de reducere a componentei statale, de perspectivă de spaţiu fiscal, era necesară - şi ne-au spus-o toţi, inclusiv mediul economic. Nu ai de unde să ai spaţiu fiscal dacă nu ai şi venituri - şi de aceea a fost făcută totuşi o ajutare în context echilibrat, iar acest lucru se vede şi în rezultatul economic. Deci n-a fost o ajustare care să afecteze mediul economic, dar îl ajută să îşi facă o reconversie economică", a mai spus ministrul.

Cea de-a treia ediţie a Conferinţei "Romanian Business & Investment Roundtable" a avut loc la Bucureşti, în perioada 15 - 16 martie, şi a iniţiat o serie de dezbateri pe teme ce au vizat perspectivele macroeconomice în România şi în Europa. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)