Anul 2023 este crucial pentru investiţii, iar din perspectivă bugetară banii există, însă trebuie să existe capacitate administrativă, dar şi exprimarea parteneriatului cu companiile care sunt implicate direct în realizarea acestor investiţii, a declarat, joi, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, la un eveniment de specialitate.

"S-au făcut o serie de paşi, nu suficienţi din punctul meu de vedere. 2023 este crucial pentru investiţii. Din perspectivă bugetară, banii există - acum trebuie să existe capacitate administrativă, dar şi exprimarea parteneriatului cu companiile care sunt implicate direct în realizarea acestor investiţii", a menţionat Adrian Câciu, la conferinţa "Romanian Business & Investment Roundtable".

El a subliniat că, din perspectiva consolidării fiscale şi a modului în care România a abordat cu seriozitate indicatorii structurali la care suferea, în prima parte s-a axat "pe continuarea reducerii deficitului public pentru a crea spaţiul fiscal necesar viitor investiţiilor", la fel pe creşterea ponderii cheltuielilor publice şi accelerarea acestor investiţii.

"Din perspectiva stimulilor pentru economie, vreau să vă spun că anul trecut, în 2022, România a acordat stimuli de 6% din PIB - şi nu iau în calcul creditul fiscal, care este un credit fiscal permanent din perspectiva regimului fiscal - pe care încercăm în continuare să îl mai ajustăm pentru a elimina o serie de distorsiuni. Creditul fiscal are o componentă de 4,8% din PIB, dar stimulii au fost de 6%. Anul 2023, ca proiecţie bugetară, a plecat cu stimul economic şi social în valoare de 10% din PIB. Creditul fiscal rămâne şi el la 4,8%, deci per total 14,8%. Acei 10% care vin prin sprijin direct către economie şi către cetăţeni, prin sprijin indirect, printr-o serie de măsuri, de scheme de garantare, cred eu că la finalul anului îşi vor pune amprenta pe un rezultat economic mai bun decât cel prognozat", a menţionat Adrian Câciu.

În opinia sa, prognozele la jumătatea anului vor fi mai bune decât cele care sunt acum, cu condiţia ca "parteneriatul cu economia să se menţină - şi ca situaţia din zonă să nu se deterioreze, pentru a nu avea şi alte influenţe".

"Din perspectiva inflaţiei, este anul în care inflaţia intră pe un trend descrescător atât în Europa, cât şi în România, dar rănile rămân, şi aici este o chestiune la care nu putem răsufla uşuraţi, în momentul în care avem indicatori care sunt în scădere, în contextul în care rănile n-au fost total vindecate, pentru că inflaţia mare a muşcat din competitivitatea companiilor. Şi nu e vorba numai de România aici, e vorba mai ales de regiune şi va trebui să găsim o serie de soluţii care să vină în sprijinul companiilor pentru a-şi menţine acest nivel de competitivitate pe care l-au câştigat", a adăugat ministrul Finanţelor. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dãdârlat)