Numărul proiectelor demarate la nivel naţional, în 2022, pentru construcţia de spaţii verzi şi pietonale, a crescut cu 21%, până la 377, arată datele IBC Focus, publicate miercuri.

Conform raportului citat, topul judeţelor în care au fost identificate cele mai multe investiţii în spaţii verzi sunt Cluj, Bihor, Hunedoara, Timiş, Constanţa şi municipiul Bucureşti.

De asemenea, din punct de vedere valoric, cele mai mari investiţii pentru construcţia de spaţii verzi şi pietonale (29% din total) au fost începute în Cluj, la mare distanţă faţă de Bucureşti, Braşov, Constanţa şi Bihor. Astfel, proiectul care propulsează Clujul din punct de vedere valoric este "Amenajarea celui mai mare parc din istoria Clujului" şi reprezintă o investiţie de 475 milioane de lei (circa 96 milioane de euro). Acesta este, de fapt, şi cel mai mare proiect din punct de vedere financiar identificat de IBC Focus în ultimele 12 luni, la nivel naţional.

În cea mai mare parte, investiţiile mari derulate la nivel naţional sunt realizate prin accesarea fondurilor europene de către autorităţile locale.

Potrivit sursei citate, 35% din totalul investiţiilor monitorizate în ultimul an sunt în faza de construcţie, iar două treimi dintre acestea se află în diverse faze premergătoare construcţiei (proiectare sau autorizare).

"O altă tendinţă remarcată este faptul că autorităţile încearcă o rezolvare parţială a traficului care sufocă marile oraşe. Exemple în acest sens sunt în proiectele noi din Sibiu (amenajarea malului Cibinului), Cluj (amenajarea malului Someş), Bucureşti (Parcul liniei). Deşi marile oraşe ale României fac un paşi pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin reamenajarea de spaţii verzi şi pietonale, o problemă se observă în aglomerările urbane învecinate municipiilor unde aceste spaţii încă nu sunt o prioritate. Foarte puţine proiecte au fost identificate în zonele imediat învecinate marilor oraşe, deşi construcţiile rezidenţiale de blocuri şi case care se realizează în aceleaşi zone sunt semnificative", se precizează în analiza de specialitate.

Din punct de vedere constructiv, din totalul celor 377 de proiecte identificate se observă că acestea pot fi o oportunitate excelentă pentru firmele de construcţii şi amenajări peisagistice, precum şi oportunităţi de afaceri pentru firme producătoare de pavaje, mobilier urban sau sisteme de iluminat public.

"De exemplu, prin scanarea documentaţiei tehnice pentru aceste proiecte monitorizate în ultimele 12 luni reiese un necesar total de 750.000 mp de pavaj, 8.000 stâlpi de iluminat şi 70 de fântâni publice. Tendinţa şi preocuparea înspre realizarea de spaţii verzi este identificată şi în activitatea economică a firmelor de amenajări peisagistice. Conform celor mai recente date disponibile la Registrul Comerţului, în România sunt peste 2.000 de firme înregistrate cu codul CAEN 8130 - amenajări peisagistice. Profiturile acestora au atins vârful în ultima raportare disponibilă (2021) şi au înregistrat o creştere cumulată de circa 10% faţă de anul precedent", notează realizatorii raportului.

Uniunea Europeană (UE) recomandă un minimum de 26 de metri pătraţi de spaţiu verde/cap de locuitor, în timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) un nivel de 50 mp/cap de locuitor.

În cazul României, de exemplu în Bucureşti, cetăţenii dispun la ora actuală de doar 10 mp de spaţiu verde/cap de locuitor, notează IBC Focus. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)