Reglementarea trebuie să fie adecvată, să acopere toate sectoarele din piaţa financiară, iar politica monetară nu poate avea o singură ţintă, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

"Aceste scurt text este provocat în principal de prăbuşirea băncii Valley Silicon Bank, care a stârnit "valuri" şi un posibil efect de contagiune. Este foarte bine că autorităţile americane au intervenit rapid şi au reiterat angajamentul de garantare a depozitelor de până la 250.000 dolari. Dar cele mai multe depozite de la SVB (peste 90%) nu erau garantate. Totuşi, sunt semne că Guvernul federal va încerca să ofere despăgubiri posesorilor de depozite neasigurate. Se va comenta mult pe seama acestui episod, care arată din nou interconectarea din pieţele financiare, fragilităţi multiple. Rândurile de faţă subliniază două aspecte care explică, fie şi parţial, de ce cazul SVB era scris pe perete, cum spun americanii. În primul rând, este vorba încă despre sub-reglementarea sistemului financiar, mai ales a sectorul bancar umbra (non-bănci care efectuează operaţiuni de creditare), ce este de neînţeles. Fonduri mari au migrat către zonele subreglementate şi este inexplicabilă inacţiunea reglementatorilor în această privinţă - deşi de ani de zile această situaţie este semnalată în documente ale BCE, FMI, Fed, BoE, ESMA etc. A fost şi episodul din februarie cu fonduri de pensii în Marea Britanie, care făcuseră plasamente în gilts (obligaţiuni guvernamentale) şi care, prin marcarea la piaţă (mark to market) au suferit pierderi importante în portofolii. Iar BoE a intervenit pentru a calma apele", a afirmat Daniel Dăianu.

El menţionează că şi la SVB, mark to market a plasamentelor în obligaţiuni a însemnat pierderi majore, care au declanşat retrageri de depozite şi criza de lichidităţi.

"Nu numai că sunt părţi ale sistemului financiar sub-reglementate, dar au existat presiuni mari în ultimii ani de relaxare a sistemului de reglementare introdus după criza financiară. Nici standardele de creditare nu sunt, probabil, suficient de riguroase. Nereglementat este domeniul kripto, în care a fost adânc implicată banca Signature din New York. Îţi stă mintea când citeşti că o bancă finanţează prin excelenţă firme din domeniul krypto; este ca şi cum ai finanţa jocuri de noroc, scheme Ponzi. Iar reglementatorii parcă au închis ochii", scrie Daniel Dăianu.

De asemenea, el susţine că al doilea aspect de subliniat priveşte întărirea politicilor monetare în 2022, pentru a se lupta contra inflaţiei, pentru a domoli aşteptări inflaţioniste.

Potrivit lui Daniel Dăianu, ce se întâmplă acum pe pieţele financiare din SUA şi chiar Europa arată în mod peremptoriu că stabilitatea preţurilor nu poate fi disociată de stabilitatea financiară.

El precizează că întărirea rapidă şi puternică a politicilor monetare nu se poate face cu ochii închişi, fără a vedea ce se întâmplă cu un sistem financiar în care numeroase entităţi sunt cu leverage foarte înalt. Iar când "mark to market" operează în mod implacabil multe daune pot avea loc, efecte de panică se pot lesne propaga. În opinia lui Daniel Dăianu, reglementatorii nu ar trebui să permită leverage înalt în sistemul financiar. Riscuri presupuse la nivel individual, la nivel de firmă, pot deveni uşor riscuri sistemice prin propagare.

"Morala este dublă: reglementarea trebuie să fie adecvată (severă), să acopere toate sectoarele din piaţa financiară, să nu se tolereze leverage mare; politica monetară nu poate avea o singură ţintă într-un mediu atât de complex şi cu atât de multe fragilităţi. Este de salutat faptul că multe bănci, inclusiv în România sunt bine capitalizate şi cu lichidităţi mari. Şi este bine că sectorul bancar umbră nu este dezvoltat în România", mai scrie Daniel Dăianu.

Potrivit acestuia, este improbabil ca Fed să crească rata principală cu 50 de puncte de bază la şedinţa viitoare de politică monetară, pas pentru care pledau unele voci. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)