Prefinanţarea masivă din prima lună a anului a fost determinată de faptul că există un război la graniţa ţării şi prudenţa îndeamnă ca, atunci când există posibilitatea să ne finanţăm, să o facem preventiv, a declarat, miercuri, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, în plenul Senatului.

"Am fost întrebat de ce am făcut această prefinanţare masivă în prima lună. Pentru că noi avem un război la graniţă. Anul trecut, când acest război a izbucnit, poate unii vor să vadă, poate unii nu vor să vadă, pieţele financiare au devenit extrem de volatile, iar România a avut de suferit pe finanţare între luna martie şi luna mai. Nu mai spun de explozia costurilor de finanţare. Şi nu numai România, toate ţările din regiune. Războiul nu s-a oprit la graniţă. O prudenţă ne îndeamnă ca atunci când avem posibilitatea să ne finanţăm, pentru că există lichiditate în piaţa internă şi externă, să o facem preventiv, în contextul în care nu ştim dacă situaţia din zonă se va deteriora sau nu", a explicat Câciu la dezbaterea "Ora Guvernului.

Potrivit ministrului, costurile de finanţare la care s-a împrumutat România sunt cele prevăzute în strategia fiscal-bugetară, prezentată la aprobarea bugetului.

În ceea ce priveşte datoria publică externă, Adrian Câciu a semnalat că este pentru prima dată în ultimii trei ani când aceasta scade.

"Referitor la datoria publică externă, mă aşteptam la iniţiaţii acestei ţări, sau aşa-zişii analişti economici politicieni, să observe că datoria publică externă este prima oară după trei ani când scade cu 2%. E adevărat, după ce a crescut cu 46% în 2020. Este o realitate. Dar valoarea ei este de 58 de miliarde de euro. Datoria publică totală? La fel, mă aşteptam ca cei care critică, pentru că e uşor să faci politică dacă faci doar critică, să observe că astăzi, cu publicare PIB nominal, datoria publică a României scade ca pondere în PIB la 47,2%", a mai spus ministrul Finanţelor.

Acesta a semnalat şi că dobânzile intră într-o zonă de stabilizare, pe fondul în care se stabilizează partea de inflaţie.

Câciu a mai precizat că valoarea capitalului care trebuie refinanţat, a datoriei de refinanţat în acest an, este de 100 de miliarde de lei.

"Este mare, este o consecinţă a trecutului. De aceea toţi, împreună, pentru că nu-i vorba de ministrul de Finanţe - v-am spus, eu nu sunt pe persoană fizică şi nici ca nume - e vorba de Guvern şi de ţară, toţi împreună trebuie să încercăm să reducem deficitele. Fiecare pe partea lui. Noi ne facem treaba noastră, dumneavoastră ne veţi ajuta ca să reducem deficitul, să nu mai dăm atâtea facilităţi fiscale, pentru că o ţară fără taxe se duce în faliment. Şi atunci cred că împreună putem să avem o traiectorie, o ajustare şi o consolidare fiscală, în primul rând, fiscal-bugetară a ţării, dar mai ales în beneficiul cetăţenilor", a conchis ministrul Finanţelor.

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a participat miercuri, în plenul Senatului, la dezbaterea "Ora Guvernului", ca urmare a invitaţiei adresate la propunerea grupului senatorial al USR.

Pe 27 februarie 2023, data trimiterii invitaţiei, USR menţiona că deficitul bugetar al României a atins "niveluri record", iar costurile de finanţare sunt unele dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

VIDEO Câciu: România are cheltuieli permanente care obligă la o finanţare mai mare; dobânzile intră în zonă de stabilizare

Senat/ Adrian Câciu: România şi-a redus deficitul bugetar în ultimii doi ani

VIDEO Câciu: România trebuia să încheie anul 2022 cu un deficit pe ESA de 6,2%; rezultatele preliminare ne arată că suntem la 6%

Senat/ Câciu: PNRR ne spune să reducem ponderea cheltuielilor în PIB cu pensiile de serviciu; asta vom face